Evaluare și amenajare turistică Vatra Dornei

Situat in inima Carpatilor Orientali, la egala distanta fata de cele doua laturi ale lor( estica si vestica), in cadrul culoarului depresionar ce desparte grupa nordica de grupa centrala a acestora. Asezat la confluenta Bistritei Aurii cu cel mai insemnat afluent al sau din cursul superior, Dorna, orasul are o pozitie deosebit de favorabila fata de cateva importante cai de comunicatie. Astfel Vatra Dornei este strabatuta de cea mai importanta cale ferata care trece din Moldova in Transilvania, respectiv de la Suceava la Cluj Napoca (prin Dej), iar printr-o serie de sosele nationale realizeaza legaturi cu Transilvania(peste pasul Tihuta), cu Maramuresul(peste pasul Prislop), cu Moldova(prin pasul Mestecanis), precum si de-a lungul vaii Bistritei.

Orasul se intinde in lungul raurilor Dorna si Bistrita, pana la confluenta ultimului cu Neagra Sarului, pe terasele inferioare si medii ale acestora, cat si pe conurile de dejectie ale afluentilor. Vatra Dornei este inconjurata de o serie de munti josi si mijlocii, cu structura cristalina, cu aspect de muncele, alcatuiti din culmi rotunjite care coboara in trepte - in nord-est Barnarelu(1321 m), prelungirea masivului Giumalau; in sud Dealu Negru (1302 m) ; in nord Runcu (1155 m), partea terminala a Muntilor Suhardului, situati in unghiul de confluenta a Bistritei cu Dorna. Un aspect deosebit de important este prezenta izvoarelor minerale, care impun o nota specifica zonei Tarii Dornelor. Astfel zacamintele de ape carbogazoase dau un numar de 37 izvoare, care apar pe teritoriul localitatilor Poiana Cosnei, Dorna Candrenilor, Poiana Negrii, Vatra Dornei, Ortoaia, Saru Dornei, Panaci, Glodu, Darmoxa, Brosteni. Se mai cunosc surse de ape minerale la Poiana Stampei, Dornisoara, Neagra Sarului si Dragoiasa. Istoria acestor locuri a fost integrata, in primele secole de existenta a statului moldovenesc, in istoria tinutului Campulung, care, fiind constituit sub forma unui "ocol domnesc", se bucura de o larga autonomie. In Vatra Dornei exista o ruina care prin modul de constructie aminteste o cladire a secolelor XVI-XVII. Aceasta ruina este situata la gura paraului Chiliei, pe strada cu acelasi nume, adica tocmai acolo unde si documentar se plaseaza inceputurile orasului. Aici, langa asezarea de la poalele Barnarelului, a existat si un schit cu chiliile aferente.

PARCUL ORASULUI, cu o suprafata de 50 ha, declarat rezervatie dendrologica a Academiei Romane fiind si principala zona de concentrare a izvoarelor minerale;

MUZEUL ORASENESC - infiintat in 1954, in prezent prezinta trei sectii: arta plastica contemporana, stiintele naturii si cinegetica. Sectia de arta este amenajata in impunatoarea cladire a primariei, construita in 1896-1897 pentru a comemora succesul obtinut de dorneni in procesul purtat timp de un secol cu autoritatile austriece(vezi cei ce expun...,altele)sectia de stiintele naturii este axata pe prezentarea faunei si florei dornene : pesti si batracieni din bazinul Bistritei, pasari, mamifere. Se remarca doua diorame, care reprezinta un cerb atacat de lupi si o familie de capriori. Sectia de cinegetica se refera la fondul de vanatoare al zonei, fiind organizata tematic: istoric,....resturi...ale unor animale disparute, unelte de vanatoare, ingrijirea vanatului si trofee.

CHEIA ZUGRENILOR - se afla la 20 km de Vatra Dornei, intr-un loc in care Bistrita si-a creat cu greu drum intre masivul greoi al Giumalaului si zidul urias al Pietrosului Bistritei. Cheia are un traseu sinuos, prezentand in amonte o despletire de brate care prind intre ele o stanca uriasa, inalta de peste 60 m. Cheia Zugrenilor(o suprafata de 100 ha)este declarata rezervatie geologica si floristica.

PASUL PALTINIS - (1250 m) asigura legatura intre tara Dornelor si cursul mijlociu al Bistritei, este un minunat punct de belvedere, fiind situat in zona de jonctiune a Muntilor Calimani cu Muntii Bistritei.

REZERVATIA "TINOVU MARE" se afla pe teritoriul comunei Poiana Stampei si are o suprafata de 675 ha. este cea mai mare rezervatie de turba din tara noastra si prezinta un interes stiintific deosebit. Amplasata la 910 m altitudine fiind stabatuta de un pod lung de 800 m, care permite accesul in incinta rezervatiei. Aici s-au pastrat, sedimentate, relicve din diverse epoci climaterice cu vechime de multe zeci de milenii.

TRATAMENT BALNEAR - Statiunea Vatra Dornei este indicata pentru boli ale aparatului cardio-vascular, locomotor, sistemului nervos, boli ale sangelui. Ea dispune de doua baze de tratament, cu cazi pentru bai carbogazoase, pentru namol si sectii de hidroterapie. In acelasi timp, in statiune se poate face si cura de teren, dozata, pe aleile parcului . Pe langa cura externa se poate face si cura interna, datorita izvoarelor minerale.