Evaluarea potențialului turistic Durău

Capitolul 1. Evaluarea potenţialului turistic

1.1. Potenţialul natural

Masivul Ceahlău este cel mai înalt din Munţii Bistriţei din grupa Carpaţilor Moldo-Transilvani, Carpaţii Orientali. Toti munţii din jurul Masivului Ceahlău nu depaşesc 1500m altitudine, din această cauză având caracterul de masiv. Este situat în extremitatea sudică a Munţilor Bistriţei şi este străbătut de paralela 47 latitudine nordică şi de meridianul 25 longitudine estică.

1.1.1. Localizare şi accesibilitate

Localitatea Durău este situată în nord-vestul judeţului Neamţ, aflat în partea central - vestică a Moldovei. Comuna Ceahlău, ce cuprinde şi localitatea Durău se întinde în zona centrală a Carpaţilor Orientali şi pe Valea mijlocie a Bistriţei. Poziţia geografică a Durăului a constituit întotdeauna un factor atractiv şi favorizant pentru dezvoltarea economică şi socială.

Zona Ceahlău-Durău este situată la 60 km nord-vest de Piatra Neamţ şi la 6 km de lacul Izvorul Muntelui, la poalele Masivului Ceahlău, la o altitudine de 780-800m, pe versantul de nord-vest al masivului Ceahlău.

Zona turistică a Durăului este accesibilă prin patru drumuri transcarpatice modernizate: dinspre vestul ţarii pe ruta Topliţa - Borsec -Tulgheş (DN 15), dinspre nord prin Bistriţa - Vatra Dornei – Broşteni - Poiana Teiului (DN 17B), dinspre sud-vest prin Gheorghieni - Lacu Roşu -Bicaz(DN 15D), dinspre est prin Roman - Piatra Neamţ - Bicaz(DN 15 D), iar din nord-est prin Tg. Neamţ - Poiana Largului (DN 15B).

Cursele de autobuze care circulă pe aceste şosele asigură deplasarea uşoară spre comuna Durău, principalul punct de pornire în ascensiuni sper Masivul Ceahlău. Două şosele forestiere în curs de modernizare vor scurta în curând legatura între Bicaz şi Durău prin Izvorul Muntelui şi între comuna Bicazul Ardelean şi Durău. Pe cale ferată se ajunge în zona Ceahlăului fie prin Bicaz, fie prin Gheorghieni –Topliţa.

1.1.2. Relieful

Muntele Ceahlău oferă o infinitate de forme de relief - pereţi şi abrupturi de piatră, văi adânci cu praguri de cascade, prispe şi tapşane, coloane de stâncă strălucind în razele soarelui, fiecare din acestea având o legendă proprie - toate la un loc facând din Ceahlău muntele cel mai renumit şi mai impresionant din lanţul Carpaţilor Orientali, un adevarat monument al naturii.

Relieful muntos cuprinde partea central - nordică a Muntelui Ceahlău, fiind dispus pe mai multe nivele, astfel :

- zona înaltă - între 1400 m şi maximum - 1.911 m în Vf. Ocolaşul Mare, este constituită din conglomerate dure, în care s-a format un relief deosebit de variat şi pitoresc, reprezentat de platoul superior de 6 km lungime şi 1 km lăţime, de formele piramidale (Vf. Toaca -1.906 m), ruiniforme, sub formă de turnuri, coloane, clăi (Panaghia, Piatra Lată, Piatra Ciobanului, Turnul lui Budu etc), abrupturi mari (sub Ocolaşul Mare şi Ocolaşul Mic), rupturi de pante (pe pârâul Rupturilor ¬cascada Duruitoarea, de 30 m înălţime), toate creând o bogăţie şi o frumuseţe peisagistică miri¬fică de mare interes şi atractivitate turistică.

- zona mijlocie - între 1400 m şi 900 m, este formată din culmi domoale, acoperite cu păduri şi numite "Obcine" (O. Ţitlicului, O. Boiştei, O. Târşoasei, O. Lacurilor) sau "Picioare" (P. Şchiop, P Calului, Piciorul Poienei, Piciorul lui Bucur, Piciorul Humăriei, Piciorul Ponorului).

- zona joasă - între 600 m şi 900 m este alcătuită din terasele şi luncile pâraielor, care prezintă cel mai mare interes pentru aşezările umane şi agricultură.

Unul din principalele obiective de atracţie al turiştilor îl reprezină relieful conglomeratic din zona centrală, iar printre cele mai spectaculoase forme numărându-se Panaghia, Toaca, Căciula Dorobanţului, Piatra cu Apă, Detunatele, Dochia, Clăile lui Miron, Piatra cu Apă etc. Un alt obiectiv îl reprezintă, pentru cei pasionaţi de alpinism, ascensiunile pe traseele de escaladă din masiv.