Cuprins
- Introducere
- CAPITOLUL I : TURISMUL, FENOMEN COMPLEX 7
- 1.1 Definire 8
- 1.2 Evoluţie 9
- CAPITOLUL II : AMENAJAREA TURISTICĂ A TERITORIULUI 9
- 2.1. Definire
- 2.2 Factori
- 2.3 Tipologie
- CAPITOLUL III : PREZENTAREA ARIEI SUBCARPATICE A JUDEŢULUI BUZĂU 12
- 3.1 Cadrul natural
- 3.2 Căi de comunicaţie 17
- 3.3 Potenţialul turistic natural 18
- 3.3.1 Potenţialul reliefului 19
- 3.3.2 Potenţialul climato-turistic 31
- 3.3.3 Potenţialul apelor 35
- 3.3.4 Potenţialul vegetaţiei 38
- 3.3.5 Potenţialul faunei 47
- 3.4 Potenţialul turistic antropic 50
- 3.4.1 Potenţialul cultural istoric
- 3.4.2 Manifestări culturale în Subcarpaţii Buzăului 60
- 3.4.3 Potenţialul socio-economic 63
- CAPITOLUL IV : VALORIFICAREA POTENŢIALULUI TURISTIC 67
- 4.1 Baza tehnico-materială 68
- 4.1.1 Structuri de cazare 68
- 4.1.2 Structuri de alimentaţie pentru turism 79
- 4.1.3 Structuri de agrement şi tratament 82
- 4.2 Trasee turistice 84
- 4.3 Circulaţia turistică în Subcarpatii Buzăului 100
- CAPITOLUL V: POSIBILITĂŢI ŞI DIRECTII DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC 109
- 5.1 Cazarea 109
- 5.2 Alimentaţia 110
- 5.3 Tratamentul 110
- 5.4 Agrementul 110
- 5.5 Infrastructura şi dotările tehnico-edilitare 111
- 5.5.1. Resurse turistice nevalorificate 111
- 5.5.2. Promovarea unor forme de turism 113
- 5.5.2.1 Aspecte ale turismului rural in Subcarpaţii Buzăului114
- 5.5.2.2 . Turismul cultural itinerant 115
- 5.5.2.3.. Turismul de vânătoare şi pescuitul sportiv 116
- 5.5.2.4. Turismul in afaceri si congrese 119
- 5.5.2.5. Ecoturismul 119
- 5.5.2.6 Turismul verde 121
- 5.5.2.7.Turismul de week-end 122
- CONCLUZII 123
- BIBLIOGRAFIE 125
Extras din proiect
INTRODUCERE
Înzestrată cu un potenţial turistic de excepţie, bucurându-se de o climă favorabilă practicării turismului cu o floră şi o faună bogată, cu numeroase monumene istorice, de artă şi arhitectură, zonă subcarpatică buzoiană poate satisface - prin turismul balnear, cultural etc. - cerinţele unor segmente importante ale cererii turistice interne şi internaţionale.
Varietatea şi bogăţia resurselor turistice naturale şi antropice conferă acestei zone mari disponibilităţi pentru turism.
Prezenţa unor fenomene unice în ţară - Vulcanii Noroioşi, fenomenele de endocarst din Platoul Meledic, - prezenţa apelor minerale care constituie baza dezvoltării staţiunii balneo-climaterice Sărata Monteoru, bogată în locuri istorice - situri şi cetăţi dacice, biserici şi mănăstiri - zona subcarpatică buzoiană se înscrie printre cele mai atractive zone ale ţării noastre.
Dacă la acestea se mai adaugă multe din realizările economice şi sociale de mare interes pentru orice vizitator precum şi bogăţia sufletească a oamenilor acestor locuri recunoscuţi pentru ospitalitatea lor, putem afirma că zona Subcarpaţilor Buzăului îşi poate croi cu succes un drum spre un loc de frunte printre zonele turistice româneşti.
O bună promovare a nenumăratelor resurse turistice existente aici şi modernizarea bazei tehnico - materiale care face posibilă exploatarea acestor resurse, sunt factori importanţi pentru relansarea turismului în această zonă.
Tocmai de aceea, lucrarea de faţă îşi propune să realizeze în mod obiectiv o evaluare a potenţialului turistic din această zonă analizând şi modalităţile de valorificare ale acestui potenţial.
ISTORICUL CERCETĂRILOR
Prin complexitatea reliefului, prin bogăţia resurselor sale, prin frumuseţea şi varietatea peisajelor – cu care a fost înzestrată - însufleţite de oamenii harnici şi primitori ai acestor meleaguri, zona subcarpatică buzoiană a atras atenţia unui mare număr de geografi care, în decursul timpului au studiat aceste locuri, dedicându-le o mare parte din opera lor.
Un mare interes pentru problemele regiunii – legate mai ales de aspectele reliefului şi ale peisajului geographic – l-a manifestat în lucrările sale cunoscutul geograf Ion Petrescu Burloiu (1977) – autor buzoian, ataşat locurilor pe care le-a străbătut din copilărie.
Tânăr student, autorul începe să cerceteze ca geograf pentru ca mai târziu, materialul adunat să facă obiectul unei teze de doctorat.
Asupra limitelor subcarpaţilor Buzăului s-au pronunţat în decursul timpului atât geografi cât şi geologi, fiecare încercând să-i delimiteze conform argumentelor luate în calcul sub aspect geographic sau geologic.
De menţionat în acest sens Vintilă Mihăilescu (1966, p.226-231) care stabileşte limita vestică a Subcarpaţilor Buzăului pe Valea Teleajenului şi Nicolae Popp (1971, p.57) care stabileşte această limită pe Bârsa Chiojdului şi Cricovul Sărat.
În domeniul geografiei umane se remarcă lucrările unor prestigioşi geografi care au studiat această zonă : Melinda Cândea (1986), Valeria Alexandrescu (1986), Violeta Nancu (2000) şi Ioana Stefănescu. Cu valoroase lucrări despre turismul în această zonă se detaşează cunoscuţii geografi Mihai Ielenicz şi Grigore Posea (1974). “Zona geografică Buzău” este studiată de Olga Horşia (1979).
"Zona etnografică Buzău" este studiată de Olga Horşia (1979).
De menţionat "Centrul pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului" - Buzău (1999) care prin "Ghidul Turistic al judeţului Buzău" şi "Albumul monografic" al judeţului Buzău (1997) a încercat o relansare a turismului în această zonă.
La studierea acestei zone şi-au adus aportul şi câţiva negeografi printre care Ion Ionescu (1990) şi Ion Istrate (1992).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Evaluarea Potentialului Turistic si Posibilitati de Valorificare in Subcarpatii Buzaului.doc