Evoluția circulației turistice în România

1.Consideratii generale

Prin continutul si rolul sau, turismul reprezinta un domeniu distinct de activitate, o componenta de prima importanta a vietii economice si sociale pentru un numar tot mai mare de tari ale lumii. Multiplele sale conexiuni si implicatii in plan economic, social, cultural si politic, rolul sau activ in societate, pe de o parte, si transformarile sale ca fenomen pe de alta parte, argumenteaza actualitatea preocuparilor pentru cunoasterea continutului turismului, a sensibilitatilor si incidentelor sale, in vederea decsifrarii mecanismelor de functionare. In acest context se inscriu eforturile specialistilor privind evolutia si conexiunile cu celelalte componente ale economiei nationale.

Investigarea fenomenului turistic la scara mondiala si nationala evidentiaza cursul ascendant al acestuia, dinamica sa, transformarile profunde din viata economica si sociala, dar si o serie de mutatii din interiorul sau.

Dezvoltarea economiilor individuale ale tarilor lumii, reducerea barierelor comerciale si, corespunzator, largirea schimburilor economice si culturale internationale, servicizarea si globalizarea economiei mondiale au creat conditii favorabile pentru participarea unui numar de tari si persoane (in crestere) la activitatea turistica.

Activitatea turistica in ansamblul sau se poate exprima sintetic prin indicatorul “circulatie turistica mondiala globala”si este evaluat la peste 3 miliarde calatori ceea ce rezulta ca mai mult de ½ din populatia Terrei face turism, iar incasarile din aceasta activitate se cifrau la 2000 mild USD. In cadrul acesteia, turismul intern al statelor lumii reprezinta 70-85%, circulatiei turistice internationale mondiale (turism international) revenindu-i 25-30%, cu valori sensibil diferite pe tari si continente.

2.Analiza evolutiei circulatiei turistice a Romaniei

Romania, dispunand de un potential turistic bogat si variat, face parte din categoria tarilor cu traditie si experienta in domeniul turismului, ceea ce de-a lungul timpului O plaseaza intre destinatiile de vacanta recunoscute si apreciate indeosebi in Europa, iar statisticile arată că turismul în România este în partea de jos a competitivităţii Uniunii Europene. Paradoxal, chiar şi lipsa de competitivitate pe produsul turistic local, aparut din cauza crizei financiare care este in acest moment pe piata turistica din Romania, este suportata de catre experti la un nivel moderat. Unul dintre efectele crizei ar fi faptul că stimulează concurenţa şi serviciile de calitate fac diferenţa, sporind astfel competitivitatea societăţilor comerciale de turism.

Situatia economico-sociala, regimul politic au influentat in mare masura, atat pozitia Romaniei pe piata turistica internationala, cat si locul turismului in consumul populatiei si in structura economiei. Asadar, circulatia turistica a Romaniei interna si internationala a cunoscut evolutii diferite, determinate de schimbarile majore din economia mondiala si din cea interna, precum si de gradul de receptivitate la aceste evenimente.

In aceste conditii, o analiza pertinenta a fenomenului turistic romanesc presupune o abordare distincta a celor doua elemente ale circulatiei turistice cu descifrarea sensibilitatilor, tendintelor, perspectivelor si implicit jalonarea strategiilor de dezvoltare. Pentru a reuşi sau chiar supravieţui în această perioadă de schimbare şi incertitudine, atât industria de turism si turismul, cat si destinaţiile turistice ar trebui să fie solidare. Acest lucru ar putea duce la noi idei inovatoare, noi direcţii şi alianţe urmate bineinteles de obţinerea unui profit. Cu toate acestea, competitivitatea este un factor care va ajuta jucatorii din industrie sa treaca peste criza.

Competenta sistematica in modelul de analiza a turismului international corespunde trendului sau tndintei centrale sub forma unor variatii lente, sesizabile pe perioade lungi de timp ca urmare a actiunii cauzelor esentiale de lunga durata (ex. progresul tehnic, dezvoltarea stiintei, cresterea populatiei, progresul economico-social, etc)

Circulatia turistica internationala a Romaniei analizata cu rigurozitate incepand cu 1994, se caracterizeaza printr-o evolutie contradictorie ce confirma receptivitatea sa la tranformarile in plan economic, social si politic ale lumii contemporane.

In acest sens se pot mentiona o serie de fenomene pozitive specifice economiei mondiale, ca intensificarea procesului de integrare si cooperare internationala, globalizarea si internationalizarea vietii economice si sociale, patrunderea tehnologiilor de varf in toate sectoarele economiei multor tari, industrializarea si tertializarea etc, dar si cele negative precum crizele sau perioadele de recesiune economica, extinderea saraciei si somajului isi pun amprenta asupra dinamicii si structurii circulatiei turistice. Alaturi de acestea, desigur, evolutiile proprii fiecarei economiii joaca un rol determinant in configuratia fluxurilor turistice.

Turismul, din punct de vedere politic şi economic în general, va trebui să facă faţă tendinţei de globalizare (mai exact creşterii puterii economice a forţelor internaţionale, cum ar fi declinul lung al statelor - "capacitatea de a controla economia lor, în contrast cu capacitatea de privatizare a corporaţiilor si pieţele lor să predomine în zone geografice limitate). Impactul asupra turismului este dat de faptul că numărul relativ mic de reţele de turism, vor produce mult mai mult profit, la nivel mondial, vorbind. Industria turismului european se va confrunta cu o concurenţă în creştere atât în interiorul cât şi în afara regiunii, situatie in care va concura o serie întreagă de factori (concurenţa economico-financiara, inovaţia tehnologică, factori politici, sociali şi schimbările demografice, etc), inclusiv activităţi de promovare a regiunilor concurente.

Circulatia turistica internationala are doua fluxuri distincte: sosiri (icoming) si plecari (outgoing)