Evoluția Turismului Romanesc în Dinamica Turismului Mondial

CAPITOLUL I Specificul dezvoltării turismului românesc în dinamica turismului mondial

Analizând evoluţia principalilor indicatori ai activităţii turistice înregistraţi în ultimii ani şi a

estimării efectelor pozitive care ar urma să se înregistreze, se apreciază că turismul va constitui un segment dinamic de dezvoltare durabilă a economiei.

Obiectivul principal din strategia de reformă în turism pe termen mediu şi lung îl reprezintă îmbunătăţirea produsului turistic prin alinierea la standardele internaţionale şi creşterea competitivităţii României pe piaţa turistică externă.

Într-un studiu întocmit de PHARE, editat de delegaţia Comisiei Europene din România, rezultă următoarele date: România încasează din turism numai 9 dolari/locuitor, faţă de 115 dolari în Ungaria, 117 dolari în Polonia, 151 dolari în Cehia, 369 dolari pe locuitor în Slovenia.

În opinia noastră, deocamdată, asistăm la o involuţie a turismului şi că nu există intenţii de redresare, deşi dispunem de un cadru natural de excepţie, o mare varietate a resurselor balneare şi un potenţial antropic atractiv. Ca domeniu de consecinţă, turismul depinde de un mare număr de factori interni, dar şi externi, precum şi de evoluţia domeniilor de activitate.

Autorul consideră că este necesar să se asigure în continuare colaborarea cu alte ţări prin semnarea unor acorduri guvernamentale în domeniul turismului, lărgirea sectorului particular şi accentuarea mediului concurenţial, în care profesionalismul îşi va spune cuvântul în realizarea acelui nivel tehnologic şi calitativ al ofertei care să dea turismului românesc şansa de a se integra în turismul european într-o perioadă cât mai scurtă.

Turismul românesc are importanta şansă de a deţine un patrimoniu natural, istoric, cultural, artistic şi antropic deosebit de bogat şi variat. Dotată cu diverse şi spectaculoase forme de relief, îmbinate armonios pe întreg teritoriul ţării, bucurându-se de o climă favorabilă practicării turismului în tot cursului anului, înzestrată cu o floră şi o faună bogată, cu numeroase monumente istorice, de artă şi arhitectură, România poate satisface prin resursele sale turistice mai sus menţionate preferinţele diverselor segmente ale cereri turistice interne şi internaţionale.[114, p.16]

Complexitatea potenţialului turistic ca şi gradul său de atractivitate, în general sunt în strânsă corelaţie cu formele de relief şi cresc progresiv de la câmpie către munte, litoralul Mării Negre şi Rezervaţia Biosferei Delta Dunării făcând excepţie.

În România cadrul natural este variat, având o structură peisagistică armonioasă. Alături de acest potenţial natural dispunem şi de un potenţial antropic deosebit de valoros a cărui importanţă turistică se amplifică continuu. Astfel, România poate satisface, prin resursele sale turistice, preferinţele diferitelor segmente ale cererii turistice interne şi internaţionale.

O zonă turistică importantă este zona Munţilor Carpaţi care deţin 36% din suprafaţa totală a ţării. În Carpaţii româneşti se pot practica sporturi de iarnă ca alpinismul şi drumeţia montană; prezintă originalitate şi atractivitatea turistică prin diferitele tipuri de relief, prin prezenţa depresiunilor, a culoarelor de văi, a reţelei de ape şi lacuri, fond cinegetic şi piscicol. Există şi posibilitatea practicării turismului de odihnă şi a turismului de cunoaştere, vânătoare, sporturi de iarnă. România ocupă locul al treilea în Europa în ceea ce priveşte potenţialul speologic: 10.900 de peşteri.[113, pag 95].