Factori de dezvoltare rurala in Comuna Cracaoani, Judetul Neamt

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Factori de dezvoltare rurala in Comuna Cracaoani, Judetul Neamt.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 27 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

I. Introducere
II. Caracterizarea generală a zonei
2.1. Istoria și cultura zonei
2.2. Așezarea geografică și căile de acces
2.3. Nivelul de dezvoltare socio-economică
III. Analiza ofertei turistice a zonei
3.1. Potențialul turistic
3.2. Unități de cazare, de alimentație și bucătăria locală
3.3. Cadrul etnografic
IV. Strategii de dezvoltare și promovare a potențialului turistic al zonei
4.1. Modalități de dezvoltare si promovare a turismului rural al zonei
4.2. Indicele de atractivitate al zonei
4.3. Analiza SWOT a zonei
V. Concluzii
VI. Bibliografie

Extras din document

I. INTRODUCERE

În țara noastră, patrimoniul turistic este insuficient valorificat, iar produsul turistic rural este încă în curs de formare. În momentul de față, produsul turistic rural îmbracă forma unor gospodării sau a unor așezări care oferă prestații turistice primare, dăruind în același timp cu generozitate bogăția valorilor satelor românești. Turismul rural se adresează în primul rând oamenilor dinamici, celor ce iubesc natura și turismul ecologic, celor ce profită de orice ocazie pentru a se plimba, pentru a practica ciclismul, drumețiile montane, alpinismul, pentru a admira natura, iubitorilor de sport și aventură, vânătorilor și pescarilor, cât și celor care consideră că vacanța petrecută în mijlocul naturii este o adevărată sursă de energie și de sănătate.

Turismul rural este o formă de turism accesibilă unei mari categorii de clientelă datorită prețurilor reduse. Evoluția preocupărilor turistului român în zonele rurale s-a diversificat treptat. Astfel, până în 1960 turistul era drumețul montan, vizitatorul ocazional al unor locuri inedite din natură, muzee, cetăți medievale și în mică măsură călătorii în străinătate. La ele participau dominant tineri și o parte restrânsă a populației ce dispunea de venituri. Între 1960 și 1990, câmpul preocupărilor s-a mărit, pe prim plan situându-se drumețiile, excursiile la final de săptămână, activitățile balneare și chiar călătoriile în țările sistemului socialist. Turiștii făceau parte din toate categoriile socio-profesionale și de vârstă, cu diferențierea predominării persoanelor până în 50 de ani la deplasările lungi și a celor care solicitau efort și a vârstnicilor la excursii, balneoterapie etc.

Zona turistică se referă la un teritoriu bine delimitat, cu importanță pentru turism datorită existenței unui număr însemnat de obiective, puncte și localități legate printr-o infrastructură adecvată și în care sunt unul sau mai multe centre turistice ce polarizează activitățile de acest gen. Zonarea unui teritoriu urmărește delimitarea spațiilor geografice de dimensiuni mari dar nu neapărat egale, ce dispun de un potențial turistic însemnat și au amenajări importante care pot asigura activități specifice. Procesul de zonare se face în funcție de cunoașterea realității din teren raportată la câteva direcții: potențialul turistic și nivelul valorificării sale, amenajările existente (infrastructura, construcții etc.) și servicii ce pot fi asigurate, tipul și gradul de asigurare a formelor de turism și perspectivele de evoluție.

Cu un cadru natural variat și generos, care asigură legături facile între zonele montane, subcarpatice și de câmpie, teritoriul județului Neamț a constituit o străveche și permanentă vatră ce favorizează locuirea. Județul Neamț este o zonă bogată în tradiții culturale. În municipiile și orașele județului sunt muzee deosebit de interesante, unele păstrând importante mărturii din epoca neolitică, getică sau preromană și găzduiesc frecvent turnee ale colecțiilor de artă modernă europeană. Turiștii sunt atrași de aceste locuri fie datorită minunatelor priveliști și a climei plăcute, fie datorită vestigiilor istorice întâlnite aproape la tot pasul.

Localitatea Crăcăoani, adăpost de frumuseți naturale și umane, parcursă de bazinul râului Cracău pe o lungime de aproximativ 30 km, de la satul Oșlobeni ce aparține comunei Bodești, până dincolo de hotarul satului Mitocu Bălan. Apa Cracăului șerpuiește printre pitoreștile coline subcarpatice pornind din munții Stânișoarei, având două izvoare: Cracăul Alb care izvorăște din vârful Chitele și Cracăul Negru ce-și scurge izvoarele din inima muntelui Trestia. Comuna Crăcăoani se prezintă ca o punte de legătură între Carpații Orientali și Podișul Moldovei și se află la distanțe aproape egale intre două orașe importante ale județului Neamț: Târgu Neamț, la 15 km, și municipiul Piatra Neamț la 28 km.

II. CARACTERIZAREA GENERALĂ A ZONEI

Comuna Crăcăoani este așezată în mijlocul Moldovei lui Ștefan cel Mare, în zona subcarpatică a munților Orientali, fiind alcătuită din cinci sate (Crăcăoani, Magazia, Mitocu Bălan, Cracăul Negru și Poiana) având gospodării înfloritoare în care se modernitatea se combină armonios cu tradiția (fig. 1.1). La sfârșitul secolului al XIX-lea și până la începutul secolului nostru, colinele din bazinul Cracăului erau acoperite cu frumoase păduri de fac, brad, stejar, frasin, mesteacăn, îngrijite cu atenție de o serie de pădurari și brigadieri silvici. Aceștia, sub tutela ocolului silvic din Pădurea de Argint de la Văratec, se ocupau de menținerea pădurilor și de plantările de copaci în vederea regenerării lor.

Fisiere in arhiva (1):

  • Factori de dezvoltare rurala in Comuna Cracaoani, Judetul Neamt.docx

Bibliografie

1. Ailincăi V. și Roman E., 2005, Rădăcini la Bălțătești, Editura ALFA, Piatra Neamț.
2. Comănescu Laura și Ielenicz M., 2009, România - Potențial turistic, Editura Universitară, București
3. Frăsinel N. și Verdeș Doina, 1999, Monografia comunei Crăcăoani din județul Neamț, Editura MIRTON, Timișoara
4. Talângă C., 2010, Turism rural, Editura CREDIS, București
5. http://edemos.insse.ro/portal/
6. http://vanatoripark.ro
7. http://cuejdel.ro/despre-lacul-cuejdel.html
8. http://www.uaiasi.ro/ro/files/doctorat/2012/2012_sept_Tanasa_ro.pdf
9. https://ro.wikipedia.org/wiki/Munții_Stânișoarei
10. https://www.scribd.com/presentation/14219158/Strategie-de Dezvoltare-a-Turismului-in-Judetul-Neamt
11. https://www.scribd.com/doc/42600907/Potentialul-Turistic-Al-Judetului-Neamt
12. https://www.scribd.com/presentation/213981022/Ecoturism-Si-Turism-Rural-Curs
13. https://www.scribd.com/document/97276062/Parcul-Natural-Vanători-Neamț
14. http://www.viziteazaneamt.ro/category/obiceiuri-traditii-si-mestesuguri/
15. http://www.academia.edu/7559475/TURISMUL_RURAL_ÎN_ROMÂNIA
16. http://scoala-cracaoani.ro/wp-content/uploads/2014/08/pdi-2014-2015.pdf
17. http://scoala-cracaoani.ro/istoricul-scolii/
18. http://www.ziartarguneamt.ro/realizarile-administratiei-petru-zamfir-in-comuna-cracaoani