Factorii naturali de cură din turismul balnear din România

Argument

Turismul balnear in România nu se adresează numai celor cu probleme medicale,ci şi celor care vor sa se relaxeze sa şi regăseasca vitalitatea şi o buna conditie fizică,mentală si spirituală. Datorită acestui fapt în ultimele decenii, prin importantele sale efecte sociale si economice, turismul balnear a devenit un segment major al pietei turistice internationale, spre care se centreaza importante mijloace materiale şi umane,cu implicare tot mai profunda a stiintei si tehnicii, a prestării unor servicii turistice si medicale de o factură complexă şi de un înalt nivel calitativ,chemate sa satisfaca cerintele vitale ale omului modern, determinate de evolutia conditiilor de viată şi a starii de sănătate a populatiei.

In vederea fundamentării unor directii de dezvoltare a turismului balnear,in perspectiva integrării europene,am efectuat in acest capitol o analiză a pozitiei statiunilor belneare din Romania pe baza indicelui de atractivitate, factorilor naturalide cura si a indicatiilor terapeutice,urmată de prezentarea modificarilor structurale ale ofertei balneoturistice romanesti si necesitatea protectiei mediului in arealul staţiunilor balneare. Evaluarea industriei turistice romanesti indică faptul ca turismul poate deveni una dintre industriile de export puternice ale României, care v-a concura efectiv cu alte ţari.

Resursele turistice naturale ale României,care o situeaza prin bogătie si varietate,printre ţările cele mai dotate din acest punct de vedere, pot fi amplu puse in valoare datorita, de pe o parte, acumularilor semnificative din ultimii ani inregistrate in procesul de reformă, care vizeaza descentralizarea si privatizarea acestui sector important al economiei nationale, şi pe de alta parte, datorita modernizărilor si noilor dotări pe care le-a cunoscut infrastructura turistică si care au efecte benefice asupra calitatii serviciilor oferite.

In mai multe zone ale ţarii,recunoscute pentru potentialul lor turistic deosebit,au fost amenajate spatii de cazare in casele taranilor,cu un confort similar celui din diferitele tari europene cu traditie in acest domeniu. Astfel, la Bran, localitate situata intr-o zonă deosebit de pitoreasca,in apropierea faimosului castel care reprezinta unul dintre punctele de mare interes din ciruitul „Dracula”, au fost create pensiuni si forme agroturistice ce pot primi oaspeti din tara si din strainatate. Turistii straini pot sa cunoasca direct traditiile poporului roman,ospitalitatea acestuia si bucataria autentica din fiecare zona a tarii.

Pentru a sprijini si incuraja agroturismul au fost adoptate reglementari privind scutirea de impozite si deschiderea de credite in conditii speciale pentru fermierii care investesc in amenajarea caselor pentru vacanta. Un real sprijin in acest sens este oferit de „Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural din România”(A.N.T.R.E.C), care actioneaza pentru identificarea si punerea in valoare a potentialului rural, pregatirea profesionala a lucrătorilor din acest sector si promovarea produsului turistic in ţara si in străinatate.

Cap 1. Factorii naturali de cura

1.1. Resursele naturale de clima ale Romăniei

Privind resursele nationale ale Romaniei teritoriului Romaniei ii corespund 4 sectoare climatice principale: 1.Sectorul cu clima continental-moderata din jumatatea sud-vestica a tarii(campia Tisei,dealurile Banatului si Pod.Transilvaniei).

2.Sectorul cu clima continental moderata din jumatatea sud-estica a tarii(Subcarpatii,Campia Romana,Pod.Moldovei si Dobrogea).

3.Sectorul cu clima de litoral maritim(Delta Dunarii si o fasie lata de 15-29 km de-a lungul tarmului Marii Negre)

4.Sectorul climei de munte corespunzatoare arcului carpatic de pe teritoriul romanesc.

Calitatea fizico-chimică şi valoarea terapeutică a factorilor naturali de cură sunt similare şi chiar superioare celor existente în staţiunile balneare consacrate pe plan mondial, în toate cele 14 categorii de afecţiuni cuprinse în Nomenclatorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

Dezvoltarea extensivă a segmentului de turism balnear până în anul 1989 a fost realizată atât în vederea practicării unui turism de masă de tip social pe plan intern, cât şi pentru accesul internaţional. Astfel, în România, dintr-un total de 160 de staţiuni balneare, şi de circa 232 localităţi şi puncte balneare, doar un număr de 24 sunt de interes naţional, celelalte având un rol mai redus pe piaţa turistică internă şi europeană.

Turismul balnear ocupă locul doi în oferta turistică a României, deţinând circa 11,2% din capacitatea pe ţară. Astfel, la nivelul anului 2001, staţiunile balneoturistice dispuneau de 367 structuri de primire cu 48.000 locuri, din care aproape 30.000 de locuri în hoteluri. Oferta de cazare la structurile cu confort redus (1 şi 2 stele) însumează circa 44.000 locuri şi reprezintă aproximativ 97% din capacitatea totală de primire din staţiunile balneare.

Cele mai mari staţiuni, incluse în circuitul internaţional, cu un număr total de locuri cuprins între 2.500 şi 8.500 sunt, în ordine: Băile Felix, Călimăneşti-Căciulata, Băile Herculane, Sovata, Slănic Moldova, Băile Olăneşti, Băile Govora, Vatra Dornei, Covasna, Buziaş. În multe dintre ele s-a modernizat baza de cazare, s-au construit hoteluri de cură şi complexe sanatoriale moderne, în care serviciile de cazare, masă, diagnostic şi tratament sunt oferite în cadrul aceleiaşi clădiri. Staţiunea balneară cu cea mai mare capacitate de cazare este Felix, urmată de Herculane.