Ghid Turistic - Dobrogea de Nord

1. CAPITOL INTRODUCTIV

1.1 ASPECTE GENERALE

Termenul turism este explicat în Dicționarul explicativ al limbii române ca fiind totalitatea relațiilor și fenomenelor care rezultă din deplasarea și sejurul persoanelor în afara locului lor de reședință (ca petrecerea vacanței sau concediului de odihnă, participarea la diferite manifestări).

Vizitatorii se împart în două grupe:

- turiștii, vizitatori al căror sejur include cel puțin o înnoptare într-o altă localitate decât cea de reședință, fără a presta o activitate lucrativă la destinație;

- excursioniștii, vizitatori care se deplasează în scopuri turistice pentru mai puțin de 24 ore, fără a include o înnoptare.

1.2 MATERIALE SI METODE FOLOSITE

Materialele folosite in redactarea ghidului de turism din Dobrogea de Nord se rezuma la site-uri web, platforme de observare a teritoriului prin satelit, articole stiintifice, documente word/excel, imagini si fotografii si tabele , fiecareia dintre ele fiindu-i mentionat(a) sursa in sectiunea bibliografica sau in acelasi paragraf.

Referitor la metodele de cercetare, am recurs la utilizarea catorva modalitati de investigare: analiza, observatia, inductia, deductia, explicatia cauzala, sinteza, comparatia sau clasificarea.

1.3 SCOPUL GHIDULUI

Scopul acestui proiect si totodata ghid turistic al regiunii Dobrogea de Nord, este unul informativ important, dar mai ales necesar datorita faptului ca acestei regiuni nu ii este atribuit un ghid turistic care sa contina toate traseele din delta si siturile arheologice din judet.

2. CARACTERIZAREA GEOGRAFICA A REGIUNII

2.1 ASEZARE GEOGRAFICA, LIMITE SI VECINI

Dobrogea de Nord, unde este situat județul Tulcea, este entitatea geografică formată de primele două unități morfostructurale și este delimitată de Dunăre la vest și nord, de Marea Neagră la est și de falia Peceneaga - Camena la sud.

În cuprinsul Dobrogei de nord, se disting din punct de vedere geologic trei zone: zona hercinică a Munții Măcin, zona triasică a Tulcei și zona Bazinului Babadag. Sub raport geomorfologic, au fost separate aceleași unități, cu deosebirea că în zona triasică au fost distinse două regiuni: Dealurile Niculițelului și Dealurile Tulcei. Podișul Dobrogei de nord se află în partea de sud-est a țării și se diferențiază de celelalte subunități ale podișului dobrogean prin complexitatea reliefului și prin marea diversitate a alcătuirii geologice.

2.2 RELIEFUL

În Podișul Dobrogei de Nord, relieful se caracterizează prin înălțimi ce variază de la câțiva metri în regiunile de luncă și câmpiile de pe litoral, până la 467 m în vârful Greci (Țuțuiatu) punctul cel mai înalt al întregului podiș dobrogean.

Cea mai mare parte din suprafața acestei regiuni (49%) are altitudini cuprinse între 50 și 200 m, iar circa 40% înaltimi mai mici de 50 m. Relieful cel mai înalt între 200 m și 400 m, nu reprezinta decat 11% din podișul Dobrogei de Nord. Înalțimile cu peste 400 m nu ocupă decăt 9 km2 (0,3%) și se află răspândite în jurul vârfului Țuțuiatu și vârful Sacari din podișul Atmagea.

Delta Dunării, situată în partea de N-V a Mării Negre, reprezintă din punct de vedere geomorfologic un relief de acumulare dezvoltat la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră.

În prezent, delta se prezintă sub forma unei suprafețe plane cu o pantă de 0,006 ‰, străbătută de un păienjeniș de ape: brațe de fluviu, canale și gârle, punctată de lacuri și japșe. Diferențele de altitudine, față de nivelul mării, sunt de 8-10 m în zona grindurilor și -2 - -4 m în zona depresiunile lacustre.

Teritoriul Deltei Dunării se împarte în două subregiuni geografice și anume:

- delta propriu-zisă ce ocupă o suprafață de 4.250 km2, aflată între brațele fluviului;

- zona complexului Razim, cu o suprafață de 990 km2.