Identificarea Resurselor Agroturistice din Localitatea Calimanești

Capitolul 1

1.1 Identificarea resurselor agroturistice din localitatea Calimaneşti

Prezentarea localităţii:

Istoric

Despre această aşezare milenară unde valurile bătrânului Olt lovesc vechile ziduri ale Mănăstirii Cozia lăcaş sfânt ctitorit de marele voievod Mircea cel Bătrân al Ţării Româneşti întinsă până la marea cea mare, şi căruia i-a zis "pământul cel făgăduit", se ştie încă de pe vremea străbunilor daci. Ei au fost primii care au ştiut de existenţa apelor calde şi binefăcătoare, izvorâte din pământul sfânt de peste Olt, de locul unde peste veacuri marele voievod va ridica ctitoria sa de seamă, mănăstirea Cozia.

În anul 138 romanii cucerind Dacia ridică aici un castru de apărare în locul numit Bivolari sub poalele muntelui sfânt al dacilor, Kogaionon (muntele Cozia de astăzi), cunoscut sub numele de castrul roman "Arutela", Arutela fiind denumirea romană a râului Olt. Construcţia castrului a făcut ca în jurul lui să se dezvolte o aşezare rurală bine închegată şi bine dezvoltată pe ambele maluri ale Oltului.

Însă această obşte sătească se va destrăma în secolul V, fiind împărţită între conducătorii ei, Căliman, Şerban, Stoian şi Bogdan. Noile aşezări se vor numi Călimăneşti pe locul actualului oraş, Stoieneşti, Serbăneşti pe dealul de sub masivul Cozia, şi Bogdăneşti la sud de actualul oraş pe malul drept al Oltului.

Călimăneştiul are un trecut zbuciumat, determinat de împrejurările istorice şi sociale ale epocilor trecute. Satul lui Căliman, a luat fiinţă în jurul mănăstirii Cozia. Legenda spune că mănăstirea Cozia - de care este legată naşterea satului - a fost ridicată în apropierea alteia, zidită de Negru Vodă, care se găseşte la poalele muntelui Capra, ceva mai la nord de mănastirea Cozia. Întemeierea Principatelor Române la 24 ianuarie 1859, găseşte în jurul mănăstirii Cozia un mănunchi de case mici, satul Cozia, ce coborau pe poalele munţilor până spre apa Oltului. "În aceste case îşi trăiau nevoile câţiva români care, poate făceau puntea de legătură dintre strămoşii noştri daco-romani şi noi românii" (I.Simionescu - Ţara noastră. Oameni, locuri, lucruri, ed. II Bucureşti, 1938).

Localitatea sub denumirea de Călimăneşti este atestată documentar prima dată la 20 mai 1388 de către Mircea cel Bătrân " .a binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire .la locul numit Călimăneşti pe Olt, care a fost mai înainte satul boierului domniei mele Nan Udobă pe care cu dragoste şi multă osârdie, după voia domniei mele, l-a închinat mai înainte zisei mănăstiri".

În afară de mănăstirea Cozia ctitorie a marelui voievod Mircea cel Bătrân, unde se află locul de veşnică odihnă al său şi al maicii Teofana, mama celui care la începutul veacului al XVII-lea a realizat prima unire a principatelor române, Mihai Viteazul, se mai găsesc Schitul Ostrov şi mănăstirile Turnu şi Stănişoara construite în diferite epoci ale istoriei.

Călimăneştiul,a fost vizitat dealungul existenţei sale de oameni deosebiţi ai culturii române. Amintim, că Mihai Eminescu, poetul naţional al românilor, trecând prin această aşezare venind dinspre Ardeal şi vizitând mănăstirea Cozia, în anul 1882, face o remarcă zguduitoare a stării de fapt a ceace ajunsese locaşul ctitorit şi totodata loc de odihnă veşnică a marelui domn Mircea cel Bătrân. Arată poetul în ziarul Timpul din 12 septembrie 1882: "Cozia, unde este îmormântat Mircea I, cel mai mare domn al Ţării Româneşti, acela sub care ţara cuprindea amândouă malurile Dunării până în mare, Cozia locul unde e îmormântată familia lui Mihai vodă Viteazul, un monument istoric aproape egal ca vechime ca ţara - ce-a devenit aceasta? Puşcărie."

Într-o iarnă geroasă a anului 1909, "poetul pătimirii noastre", Octavian Goga, a venit la Călimăneşti pentru a pregăti apariţia volumului "Ne cheamă pământul". A stat într-o căsuţă din Căciulata, aproape de malul Oltului îngheţat, al acelui Olt căruia la Budapesta fiind, îi dedicase poezia cu acelaşi nume, fără să-l vadă vreodată.

Fiecare epocă şi-a pus amprenta asupra localităţii, mărturiile fiind păstrate şi astăzi, constituind preţuirea de care ele s-au bucurat din partea localnicilor.

Aşezare geografică

Staţiunea Călimăneşti – Căciulata este situată în judeţul Vâlcea (inclus administrativ în Regiunea de dezvoltare Sud – Vest Oltenia) la poalele Carpaţilor Meridionali, pe malurile râului Olt. Staţiunea este localizată de-a lungul drumului european E 81 (DN 7) la 18 km nord de Râmnicu Vâlcea, 81 km sud de Sibiu şi la 187 km de Bucureşti.