Imaginea României ca destinație turistică în rândul populației franceze și al specialiștilor din industria turismului

Despre imaginea României se vorbeşte foarte mult şi poate că se face mult prea puţin. Cel puţin asta e părerea multora. Dar de fapt, ce este imaginea României?

Unii spun că România ar fi ţara copiilor instituţionalizaţi, a corupţiei şi hoţiei generalizate, a gropilor şi a gunoaielor pe care trebuie să le suportăm în fiecare zi, pe străzi, în cartier sau în parcuri. Pentru alţii România a însemnat sau mai înseamnă încă o economie de piaţă prea puţin funcţională, mineriade şi criptocomunism, reţele de tip mafiot cu structuri securisto-comuniste, în timp ce unii văd în aceeaşi Românie o ţară democratică, membră NATO, aflată în pragul aderării la UE, cu aliaţi strategici şi cu o economie emergentă, în care investiţiile sunt o bună afacere. În fond, într-o ţară despre care un ambasador al unei ţări din UE spunea că „orice lucru serios sfârşeşte prin a fi o glumă”, fiecare vede ceea ce îi place.

Pentru alţii România ar fi o ţară autentică, europeană, cu oameni calzi, inteligenţi şi primitori, cu munţi şi câmpii, cu dealuri şi mănăstiri, cu un litoral însorit şi românce pline de pasiune

Fiecare din fragmentele amintite compun într-o anumită măsură imaginea României dar nici unul nu se identifică cu imaginea de ţară deşi, prin reducţionism, e posibil ca un anumit public să privească România unidimensional, doar printr-un referent de imagine.

Atunci când sunt intrebati specialiştii din industria turismului despre percepţiile spontane ale clienţilor potenţiali, destinaţia turistică „România" este foarte des percepută în mod negativ. Această respingere, cristalizată într-un număr limitat de imagini simbolice, este surprinzătoare. O întreagă combinaţie de imagini limitate dar violente care constituie un caleidoscop al sărăciei pune în evidenţă lipsa de cunoştinţe cu privire la această destinaţie.

O destinaţie pe care persoanele preferă să o combine cu scene tip care au ca rezultat automat refuzul ei:

- „Românii” care cerşesc la metrou sau pe străzile importante din cele mai mari oraşe. Aceasta este prima „scenă”, un fapt incontestabil observat de toată lumea şi amestecat cu găşti organizate de ţigani sau Rromi pe care opinia publică în general îi asimilează cu populaţia română ca întreg.

- Imagini care rezultă din articole documentare şi mai ales din documentarele TV alarmante, care au devenit puncte de referinţă ori de câte ori este evocată România. Două imagini redutabile în mod special: orfelinatele „arătate la televizor” şi câinii vagabonzi din Bucureşti.

-Imagini care arată dezolarea şi înapoierea ţării

- regimul comunist al lui Ceauşescu. „Moştenirea” istorică înzestrează România cu o imagine a unei destinaţii austere, învechite, care nu este foarte atrăgătoare şi este greu pentru public în general să îşi imagineze (în cazul în care o fac) că aici există produse şi servicii la standarde vestice. Sfârşitul tragic, grotesc al regimului lui Ceauşescu adaugă o urmă de sentiment la austeritatea comunistă asociată cu ţările din fostele „blocuri estice”.

În general, România transmite o imagine de sărăcie şi mizerie...

În final şi mai degrabă relativ, găsim corupţie, prostituţie şi, ca un corolar, sida. O societate la intersecţia dintre culturile latină şi slavă, un trecut comunist, un amestec de factori care formează caracteristicile specifice ale României, dar întotdeauna din unghiul „cel mai nefast”.

România suferă, ca destinaţie turistică, de o totală lipsă de cunoaştere în afară.

O lipsă de cunoaştere din punct de vedre geografic care împiedică ca ţara să fie corect situată în Europa, dar care mai ales subminează evaluarea resurselor sale climatice şi topografice.

În acelaşi fel, lipsa de cunoştinţe istorice şi culturale împiedică publicul larg să îşi imagineze România ca pe o potenţială destinaţie viitoare. O imagine proiectată care constituie un handicap serios şi plasează România departe din punct de vedere al destinaţiei care ar putea atrage turişti. Pentru publicul larg, România nu există ca destinaţie turistică, sau nu există deloc dat fiind că duce lipsă de vizibilitate ca şi ţară. La acest stadiu, specialiştii din industria turismului regretă că ţara nu a reuşit să devină destinaţie turistică precum şi că autorităţile române nu au vrut sau au ezitat în a face ţara "vizibilă.

Puterea de atracţie limitată a ţării ca destinaţie turistică

Unul din operatorii francezi, specializaţi în România în ultimii 30 de ani, deplânge inerţia autorităţilor române în ceea ce priveşte difuzarea unor imagini negative fără a le contrabalansa în favoarea ţării .

Imaginea României ca destinaţie turistică: un rezultat împărţit şi o imagine marcată de absenţa definiţiei.

Acestea se referă la deschiderea ţării prin anumiţi factori economici precum companiile străine şi mai presus se toate, companiile franceze, care să se stabilească în România.

De exemplu, succesul modelului oferit de Renault Dacia Logan constituie un prim pas spre o mai mare vizibilitate, chiar dacă este un produs simbolic care se trage dintr-un model economic cu preţ redus. Integrarea României în Uniunea Europeană este atât un eveniment favorabil cât şi unul care ar trebui să apropie România de Europa în cel mai larg sens al termenului. Acest eveniment ar trebui să împingă România în faţă şi să o facă mai vizibilă.

Sibiu, co-capitală culturală europeană în 2007 împreună cu Luxembourg-ul ar trebui de asemenea să scoată în evidenţă România şi să constituie o platformă semnificativă pentru bogata moştenire culturală a ţării care rămâne în mare măsură necunoscută publicului larg. Pentru operatorii de turism care se specializează în această destinaţie, această moştenire constituie o influenţă puternică în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului care vizează populaţia franceză.

Un val de evenimente de care România profita pentru a înainta oferta sa turistică. Operatorii de turism, cred ca, totuşi, România nu ar trebui doar să se bazeze pe aceste evenimente ci ar trebui în mod imperativ să îşi structureze oferta astfel încât să profite pe deplin de acest context favorabil.

CAP I

CARACTERIZAREA ŞI POZIŢIONAREA ROMÂNIEI CA DESTINAŢIE TURISTICĂ

O destinaţie pentru cei mai mulţi necunoscută, cu resurse semnificative dar în mare măsură neexploatate.

Atât operatorii cât şi turiştii care s-au întors de curând din excursie în România au convenit că destinaţia " capătă o imagine mai bună odată ce este cunoscută". Dincolo de banalitatea acestei observaţii, trebuie înţeles faptul că România are la dispoziţie un mare potenţial pe bază de resurse " naturale" care adesea nu sunt exploatate din cauza lipsei de reclame favorabile pentru destinaţii turistice, şi mai mult, în general pentru că aceste valori naturale nu sunt puse în valoare.