Impactul Globalizarii Serviciilor Turistice asupra Economiei Mondiale - Studiu de Caz

Imagine preview
(9/10 din 3 voturi)

Acest proiect trateaza Impactul Globalizarii Serviciilor Turistice asupra Economiei Mondiale - Studiu de Caz.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 248 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: ioan bari

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

INTRODUCERE
PARTEA 1
Capitolul 1 : Locul serviciilor turistice în economia mondială.pg.1
1.1. De la călătorie la turism (scurt istoric).pg.3
1.2. Piaţa serviciilor turistice.pg.5
1.2.1. Piaţa turistică – elemente constitutive.pg.6
1.2.2. Segmentarea pieţei turistice.pg.11
1.3. Rolul tour – operatorului în derularea serviciilor turistice.pg.24
1.3.1. Tour – operatorul şi călătoria forfetară.pg.24
1.3.2. Agenţia de turism – vânzătorul ofertei turistice.pg.29
1.4. Conţinutul şi structura potenţialului turistic.pg.32
1.5. Rolul şi locul managerului în activitatea de turism.pg.37
Capitolul 2 : Rolul turismului în cadrul comerţului internaţional cu servicii .pg41
2.1. Comerţul internaţional cu servicii.pg.41
2.2. Specializarea în exportul de turism şi dezvoltarea economică.pg.52
2.3. Turismul în tranzacţiile internaţionale.pg.60
2.4. Analiza indicatorilor activităţii de turism internaţional.pg.62
2.5. Fluxuri turistice internaţionale.pg.65
2.5.1. Perioada 1950 – 2004.pg.65
2.5.2. Sosiri / încasări turistice internaţionale (2005 – 2007).pg.67
Capitolul 3: Tendinţe în organizarea şi reglementarea turismului internaţional .pg.78
3.1. Nivele de implicare ale statului în reglementarea şi organizarea turismului .pg.79
3.2. Premisele includerii turismului în politica economică.pg.88
3.3. Reglementări şi instituţii internaţionale.pg.89
3.3.1. Organizaţia Mondială a Turismului.pg.91
3.3.2. Consiliul Mondial pentru Turism şi Călătorii (WTTC).pg.94
3.3.3. Reglementări ale U.E. în domeniul turismului.pg.95
3.3.4.Structuri comerciale în lumea turismului internaţional.pg.96
PARTEA A II-a
Capitolul 4: Impactul turismului internaţional asupra economiei mondiale .pg.101
4.1. Implicaţiile turismului în procesul creşterii economice.pg.101
4.1.1. Turismul – mijloc de diversificare a structurilor economice şi de valorificare a resurselor.pg.102
4.1.2. Turismul – creator şi utilizator de venit naţional.pg.103
4.1.3. Turismul – creator de noi locuri de muncă.pg.105
4.1.4. Turismul – stimulator al investiţiilor.pg.107
4.1.5. Turismul – factor de atenuare a fenomenului inflaţionist.pg.109
4.2. Impactul turismului asupra mediului.pg.111
4.3. Internaţionalizarea serviciilor turistice: factor al creşterii şi dezvoltării economice contemporane.pg.115
4.3.1. Rolul STN în procesul de internaţionalizare a serviciilor turistice . .pg.115
4.3.2. Impactul procesului de internaţionalizare a serviciilor turistice asupra economiei mondiale.pg.119
4.4. Rolul turismului internaţional în cadrul economiei mondiale.pg.121
Capitolul 5. Dezvoltarea serviciilor turistice în condiţiile globalizării economiei.pg.126
5.1. Globalizarea şi „noua economie”. Caracteristici generale.pg.126
5.2. Turismul – componentă a procesului de dezvoltare sustenabilă în noua economie .pg.131
5.3. Caracteristici definitorii ale globalizării în turism .pg.136
5.4. Tendinţe în turismul internaţional în condiţiile globalizării.pg.137
5.5. Consecinţe ale creşterii turismului de masă.pg.138
5.6. Activitatea turistică internaţională – activitate prin excelenţă globală.pg.141
5.6.1. Sectorul hotelier.pg.142
5.6.2. Restauraţia.pg.144
5.7. Mutaţii majore prezente şi previzibile în viitor. Turismul la orizontul secolului XXI.pg.145
PARTEA A III –a
STUDIU DE CAZ : Impactul turismului asupra economiei ţărilor mediteraneene
A) Dimensiunea economică a turismului în statele mediteraneene .pg.148
A.1. Principalele destinaţii ale turismului mediteranean. Prezentare generală.pg.149
A.2. Potenţialul turistic al ţărilor din Bazinul Mediteranean.pg.150
A.2.1. Regiunea Europa Occidentală – Zona Mediteraneană.pg.150
A.2.2. Ţări africane riverane Mării Mediterane.pg.188
A.2.3. Orientul Mijlociu – Regiunea Mării Mediterane.pg.204
B) Relaţia turism mediteranean – mediu înconjurător în condiţiile dezvoltării durabile.pg.213
B.1. Acţiuni strategice de management în turismul zonei mediteraneene Implementarea proiectului SMART.pg.213
B.1.1. Asemănări şi deosebiri între cele trei zone: Muntele Pelion (Grecia), Regiunea Etna (Sicilia – Italia), Marina Baixa (Valencia – Spania).pg.214
B.1.2. Acţiuni pilot în zona Pelion.pg.216
B.2. Crearea de noi produse turistice. Implicarea planificării strategice a turismului mediteranean.pg.220
B.3. Proiectul de cooperare Euro-Mediteraneană : STRABON.pg.224
Concluzii
Bibliografie selectivă

Extras din document

INTRODUCERE

În contextul definirii prin analogie cu comerţul internaţional a unor concepte specifice turismului internaţional şi identificând determinanţii fundamentali ai turismului internaţional care permit cuantificarea legăturii dintre condiţiile economico-sociale şi condiţiile specializării în turism, ca factori generatori ai fluxurilor turistice internaţionale, lucrarea „Impactul globalizării serviciilor turistice asupra economiei mondiale. Studiu de caz” îşi propune identificarea măsurii în care acest domeniu complex, cel al serviciilor turistice, determină forţele motrice ale economiei mondiale şi conturează direcţiile prin care strategiile de dezvoltare turistică se pot constitui în factori de dezvoltare durabilă la nivel naţional, regional şi global.

În acest sens, lucrarea a fost concepută într-o structură care să faciliteze înţelegerea fenomenului, abordându-se, pe rând, următoarele aspecte: locul serviciilor turistice în economia mondială, rolul turismului în cadrul comerţului internaţional cu servicii, tendinţe în organizarea şi reglementarea turismului internaţional, impactul turismului internaţional asupra economiei mondiale şi dezvoltarea serviciilor turistice în condiţiile globalizării economiei.

În cadrul lucrării se operează atât cu concepte teoretice generale ale lumii mondoeconomice (globalizare, investiţii străine directe, corporaţii transnaţionale) cât şi cu instrumentalul particular al domeniului turistic (terminologia specifică industriei turistice, indicatori de comensurare a activităţii turistice, etc.). Abordarea teoretică este completată sugestiv cu exemple practice, date statistice şi exemple concrete de iniţiative de acţiune, pentru a valida realismul demersului analitic. În acest sens este adus în atenţie un studiu de caz structurat pe două componente: „Dimensiunea economică a turismului în statele mediteraneene” şi „Relaţia turism mediteranean – mediu înconjurător în condiţiile dezvoltării durabile”.

Concluziile cuprind o revizuire a principalelor aspecte care demonstrează importanţa activităţii turistice supuse forţelor globalizării în cadrul economiei mondiale, prin sintetizarea celor mai importante informaţii din cadrul lucrării.

Autoarea,

CAPITOLUL 1

LOCUL SERVICIILOR TURISTICE ÎN ECONOMIA MONDIALĂ

Turismul reprezintă una din cele mai evidente forme de globalizare a economiei şi, totodată, una foarte greu de evaluat. Există puţine fenomene care oferă o dovadă mai elocventă a compresiei spaţio – temporale a societăţilor decât costurile în scădere şi uşurinţa crescândă a călătoriilor internaţionale în scopuri de agrement şi, de aici, numărul tot mai mare de cetăţeni occidentali din aproape toate clasele sociale care se pot desprinde de mediile şi experienţele lor de rutină. Ce altă activitate expune atât de multe persoane, din numeroase straturi sociale, la un contact atât de vast, imediat şi tangibil, cu alte culturi, locuri şi cadre de referinţă?

Înainte de toate, turismul trebuie privit atât din perspectivă economică, cât şi din perspectivă culturală. În timp ce călătoriile independente sunt relativ larg răspândite, toţi turiştii care călătoresc în străinătate trebuie să folosească serviciile numeroaselor companii, mari şi mici, interne şi internaţionale, care organizează şi coordonează călătoriile şi turismul. 1

În al doilea rând, criteriile economice definesc diferite patternuri, cum ar fi: cine ar posibilitatea să călătorească, unde merg turiştii, cât de des merg şi ce fac după sosire? În acelaşi sens, factorii economici conturează experienţa destinaţiilor turistice, structura de investiţii, natura pieţei de locuri de muncă şi implicarea generală a unei ţări în economia mondială – întrucât, binenţeles, turismul poate fi şi este, deseori semnificativ din perspectiva creării de locuri de muncă şi a atragerii de valută străină. De asemenea, turismul influenţează asigurarea infrastructurii şi poate constitui o destinaţie importantă pentru investiţiile străine directe.

În al treilea rând, turismul nu este în totalitate internaţional. Într-adevăr, rădăcinile turismului ca fenomen de masă relativ larg răspândit în Occident nu se află în călătoriile internaţionale, ci în cele interne. În cele din urmă, presiunea exercitată de forţele

1 Held, D, McGrew A. Goldblatt,D. – „Transformări globale. Politică, economie şi cultură”, Ed. Polirom, Bucureşti, 2004 1

economice concurează şi caracterizează parţial natura experienţei culturale a turistului – întrucât este evident, că tocmai prezenţa turiştilor – mai ales în număr mare, cu consecinţe economice semnificative – transformă caracterul cultural economic al locurilor pe care aceştia îl vizitează.

Aproape tot ceea ce ni se întâmplă astăzi, în cadrul relaţiilor noastre socio-umane, în planul conştientului sau subconştientului nostru, este sub o formă sau alta de natură economică. Atunci când apreciem că preţurile se majorează sau asistăm la o perioadă de scădere a lor (ce-i drept mai rar în ţara noastră), atunci când salariile cresc mai puţin decât preţurile, la creşterea şomajului sau descreşterea investiţiilor pe care o realizăm mai mult sau mai puţin pasivi, constatăm că avem de a face cu fapte economice. Mai mult, pentru a ne câştiga existenţa – sub o formă sau alta – intrăm în relaţii economice, cel puţin pentru că ne oferim forţa de muncă şi priceperea cu intenţia ca mai apoi cu „agoniseala” noastră să putem să ne satisfacem trebuinţele, visele sau proiectele.

Fisiere in arhiva (1):

  • Impactul Globalizarii Serviciilor Turistice asupra Economiei Mondiale - Studiu de Caz.pdf