Cuprins
- INTRODUCERE 3
- 1. PRINCIPALELE ETAPE CE TREBUIE PARCURSE ÎN VEDEREA ÎNFIINŢĂRII UNUI OBIECTIV DIN INDUSTRIA TURISMULUI 5
- 1.1. Studiile de prefezabilitate şi fezabilitate 5
- 1.1.1. Părţi scrise 6
- 1.1.1.1. Date Generale 6
- 1.1.1.2. Estimarea investiţiei 9
- 1.1.1.3. Date tehnice ale investiţiei 11
- 1.1.1.4. Analiza rentabilităţii investiţiei 24
- 1.1.1.5. Concluzii 28
- 1.1.2. Părţi desenate 30
- 2. PROIECTAREA ŞI IMPLEMENTAREA PLANULUI HACCP ÎN PENSIUNEA MARIA 34
- 2.1. Etape preliminare 36
- 2.1.1. Formarea unei echipe multidisciplinare (echipa HACCP) 36
- 2.1.2. Descrierea produsului 38
- 2.1.3. Identificarea intenţiei de utilizare 40
- 2.1.4. Construcţia unei diagrame de flux (descrierea procesului de fabricaţie) 40
- 2.1.5. Confirmarea diagramei de flux la faţa locului 42
- 2.2. Principiul 1 (etapa 6) – Conducerea analizei pericolelor şi stabilirea măsurilor de prevenire/control 43
- 2.3. Principiul 2 (etapa 7) – Stabilirea punctelor critice de control 53
- 2.4. Principiul 3 (etapa 8) - Stabilirea limitelor critice în fiecare CCP 55
- 2.5. Principiul 4 (etapa 9) - Stabilirea procedurilor de monitorizare 56
- 2.6. Principiul 5 (etapa 10) - Stabilirea acţiunilor corrective 57
- 2.7. Principiul 6 (etapa 11) - Stabilirea procedurilor de verificare 59
- 2.8. Principiul 7 (etapa 12) - Stabilirea procedurilor de verificare 61
- 2.9. Importanta implementării HACCP în cadrul pensiunii 63
- BIBLIOGRAFIE 65
Extras din proiect
INTRODUCERE
Atât în practică turistica internaţională, cât şi în literatura de specialitate, se constată o îndreptare a populaţiei oraşelor spre recreere către mediul rural. În acelaşi timp se remarca faptul că formele de turism organizate în mari centre aglomerate, cu programe fixe, rigide, monotone, cu deplasări dintr-un mediu aglomerat în altul (adeseori mai aglomerat şi mai trepidant) nu mai satisfac aspiraţiile, motivaţiile, opţiunile turiştilor, ale unei însemnate părţi din rândul populaţiei urbane, ca urmare căutarea mediului rural pentru odihnă şi recreere este o tendinţă generală în practică mondială a turismului şi în ultimii ani şi în România.
Treptat însa, turismul rural a început să fie privit ca o posibilitate concretă de dezvoltare a perimetrelor rurale. Aceasta s-a dovedit a fi o şansă reală pentru zonele rurale defavorizate, dar şi pentru toate regiunile rurale: valorificarea unui bogat potenţial natural şi cultural, descongestionarea zonelor turistice aglomerate, îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei acestor perimetre, stabilizarea forţei de munca locală prin crearea de noi locuri de muncă în domeniul serviciilor, construcţiilor, creşterea rapidă a echipamentelor de cazare datorită cheltuielilor mici necesare dotării lor, accesul unor categorii sociale defavorizate la aceste oferte de petrecere a concediilor, etc.
Turismul în zonele rurale. Tendinţe ale evoluţiei sale în ţara noastră.
La început de neînţeles, apoi greu acceptat datorită lipsei sale de prestigiu, turismul rural s-a impus încet dar consecvent, în special pe pieţele turistice din ţările dezvoltate economic, ţări puternic industrializate şi cu grad de urbanizare ridicat. Turismul în spaţiul rural este din ce în ce mai apreciat de oamenii ce trăiesc şi muncesc în condiţii tot mai stresante. Nefiind decretat drept un produs ce eradichează stresul, turismul rural reprezintă totuşi o posibilitate de reîntoarcere la natură, la tot ceea ce este pur, nealterat şi curat.
După anii ’60, omenirea a început să fie tot mai preocupată de destinaţia vacanţelor sale, turismul devenind una din cele mai importante activităţi economice din lume.Simultan cu manifestarea primelor tendinţe de petrecere a vacantelor în mijlocul naturii, din ce în ce mai mulţi turişti şi-au manifestat dorinţa de a petrece clipe de relaxare în mediul rural.
Prezentarea sintetică a obiectivelor acestor turişti ar arăta astfel:
- Satisfacerea curiozităţii şi dorinţa petrecerii vacantelor în cu totul alte condiţii de viaţă şi civilizaţie decât cele obişnuite;
- Manifestarea interesului pentru noi destinaţii;
- Fragmentarea timpului alocat vacantelor în 3-4 minivacanţe;
- Turism cultural şi de cunoaştere;
- Alegerea ţărilor învecinate ca destinaţii de vacantă;
Urmare a acestor tendinţe, s-au conturat o serie de avantaje pentru zonele rurale:
- Valorificarea bogatului potenţial turistic rural
- Efectuarea de investiţii în capacitaţi noi de cazare, alimentaţie publica şi agrement
- Decongestionarea zonelor turistice supraaglomerate
- Îmbunătăţirea nivelului de trăi pentru zonele utilizate ca bază materială a turismului
- Stabilirea populaţiei rurale prin ocuparea în sfera serviciilor turistice
- Înviorarea tradiţiilor populare, dorinţa de perpetuare a unor meşteşuguri tradiţionale.
Pentru turism calitatea produsului este deosebit de importantă, cunoscut fiind faptul că introducerea în circuitul turistic a unor structuri care prestează servicii de proastă calitate poate compromite pe termen lung un produs sau o destinaţie. Practica demonstrează că o dată un produs turistic compromis, refacerea acestuia implică eforturi materiale şi umane mari pentru o perioadă mai lungă de timp. Un turism rural de calitate presupune servicii şi prestaţii de calitate. Se subînţelege că turismul rural trebuie să dispună de căi de acces şi mijloace de comunicaţie moderne, o dotare sanitară modernă, de condiţii de confort atât pentru cazare cât şi pentru alimentaţia publică.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Infiintarea Pensiunii Turistice Maria.doc