Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Turism
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 54 în total
Cuvinte : 8249
Mărime: 439.05KB (arhivat)
Cost: 10 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Alexandru Pacurar
descrierea hotelurilor de 4 si 5 stele din bucuresti

Extras din document

Introducere

Imi aduc aminte de pe vremea cand eram licean si inca novice, ca am avut ocazia sa imi petrec vacantele in cateva ţări dezvoltate din punct de vedere turistic, atat in Europa cat si in Asia.

Aici am fost cazat la hoteluri de 5 stele care pentru mine ca tanar fara probleme totul era mirific.

In zilele frumoase si insorite cănd singura mea preocupare era distracţia si relaxarea, ma uimeau oamenii care nu erau la fel ca mine. Acestia erau eleganţi, crispaţi, fapt pentru care atragreau atentia. Mai tarziu am aflat ca erau oameni de afaceri si nu i-am invidiat.

Cunoastem cu totii celebrul „time is money” si se pare ca pe masura ce trec anii devine şi mai adevarat deoarece In ziua de azi afacerile ocupa un loc important in viata celor care se implica necondiţionat si care vor sa investească. Anticipand o crestere a turismului de afaceri in capitală si in condiţiile in care centrul orasului Bucuresti este supraaglomerat, noile investitii in hoteluri se orienteaza tot mai mult catre zonele periferice si de tranzit: aeroporturi in jurul carora exista 4 hoteluri si in preajma garilor unde mai exista inca doua hoteluri.

Motelurile vor ajunge in planurile investitorilor din industria hoteliera doar peste cativa ani, adica dupa ce va fi revizuita infrastructura Bucurestiului. Centrul capitalei ofera posibilitatea clientilor de a vizita diferite obiective turistice, de a frecventa muzee, de a participa la simpozioane. Pe langa acestea, ei au tranzactii cu anumite companii, banci. deci timpul lor este limitat, astfel incat negocieriile, contractele pe care le elaboreaza acestia constituie un timp pretios fapt pentru care este de preferat ca totul sa decurga intr-un mediu si spatiu lejer, select, si de calitate.

Pentru acestea si nu numai au fost concepute saliile de conferinte din mariile hoteluri. Aici luxul si bunul gust fac casa buna si ofera totodata confidentialitate.

In prezent, in Bucuresti exista 6 hoteluri de 5 stele (pe care le-am vizitat) acestea fiind considerate pe moment ca suficiente. Poate ca unul dintre motive este si faptul ca in aceste hoteluri is pot permite sa se cazeze doar turistii straini care au venituri mult peste media populatiei noastre

Capitolul I.

Funcţia de capitala a oraşului Bucureşti

Bucureşti este capitala României şi, în acelaşi timp, cel mai mare oraş, centru industrial şi comercial al ţării. Populaţia de peste două milioane de locuitori face ca Bucureştiul să fie una dintre cele mai mari capitale din Uniunea Europeană. Prima menţiune a localităţii apare în 1459, în 1862 Bucuresti devine capitala României.

Tradiţia spune că întemeierea oraşului s-a realizat în vremea lui Bucur, pe care unii îl cred cioban, alţii pescar, boier, haiduc. Prima consemnare în scris a acestei tradiţii este cea din 1761, a călugărului franciscan Blasius Kleiner.

O altă tradiţie, din secolul al XVI-lea, vorbeşte despre Negru Vodă ca întemeietor al Bucureştiului. Primul care scrie despre acest lucru este raguzanul Lucrări, după o călătorie prin Ţara Românească în timpul lui Mihai Viteazul. Printr-un document al domitorului Mircea cel Bătrân din 1410 Bucureştiul este numit „Cetatea noastră”.

Prima atestare documentară certă a Bucureştiului datează din 1459, când prin hrisovul din 20 septembrie, domnitorul Vlad Ţepeş scuteşte de dare şi întăreşte dreptul de proprietate al unor locuitori. Documentul foarte deteriorat a fost descoperit în jurul anului 1900, Vlad Ţepeş petrecand patru din cei şase ani de domnie „în cetatea Bucureşti”, preferând-o in locul reşedinţei Târgovişte

În 1704, ia fiinţă la iniţiativa spătarului Mihai Cantacuzino Spitalul Colţea, care a fost avariat ulterior într-un incendiu şi un cutremur şi reconstruit în 1888. În scurt timp, orasul Bucureşti se dezvoltă din punct de vedere economic; se remarcă creşterea numărului meşteşugarilor, ce formeaza mai multe bresle ( croitori, cizmari, cavafilor, cojocarilor, pânzarilor, şalvaragiilor, zăbunarilor ş.a). Odată cu acestea continuă modernizarea oraşului. Sunt create primele manufacturi, cişmele publice, iar populaţia se măreşte continuu prin aducerea de locuitori din întreaga Muntenie. Municipiul Bucureşti a fost până la instaurarea regimului comunist în România reşedinţa judeţului Ilfov (interbelic). În ultimul timp, dezvoltarea imobiliara a stârnit îngrijorare cu privire la soarta clădirilor de interes istoric din oraş, în special la cele din centrul istoric.

Preview document

Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 1
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 2
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 3
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 4
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 5
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 6
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 7
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 8
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 9
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 10
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 11
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 12
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 13
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 14
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 15
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 16
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 17
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 18
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 19
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 20
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 21
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 22
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 23
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 24
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 25
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 26
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 27
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 28
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 29
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 30
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 31
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 32
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 33
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 34
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 35
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 36
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 37
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 38
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 39
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 40
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 41
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 42
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 43
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 44
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 45
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 46
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 47
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 48
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 49
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 50
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 51
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 52
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 53
Infrastructura superioară de cazare a Municipiului București - Pagina 54

Conținut arhivă zip

  • Infrastructura Superioara de Cazare a Municipiului Bucuresti.doc

Alții au mai descărcat și

Evaluarea Potențialului Turistic și Posibilități de Valorificare în Subcarpații Buzăului

INTRODUCERE Înzestrată cu un potenţial turistic de excepţie, bucurându-se de o climă favorabilă practicării turismului cu o floră şi o faună...

Organizarea și amenajarea turistică a spațiului geografic din Localitatea Slănic, Județul Prahova

CAPITOLUL I A. ANALIZA POTENTIALULUI TURISTIC NATURAL : A.1.1 RELIEFUL: Relieful judetului Prahova are drept principala caracteristica...

Modernizarea, dezvoltarea și relansarea turistică a stațiunii montane - Lacul Roșu

Odata cu formarea sa, în 1837, Lacu Rosu a devenit o atractie turistica importanta pentru aceasta arie montana, formând împreuna cu Cheile...

Cercetări privind dezvoltarea agroturismului pe Valea Teleajenului - studiu de caz

INTRODUCERE Ţara noastră dispune de un potenţial agroturistic remarcabil. Avem multe şi variate resurse naturale, dispunem în acelaşi timp de...

Înființarea unei Agenții de Turism

Capitolul 1. Constituirea agenţiei 1.1. Fişa de prezentare a agenţiei O echipă tânără, o atmosferă plină de viaţă şi căldură ... într-un cuvânt...

Promovarea Turismului Religios în Zona Moldovei

INTRODUCERE Turismul – noţiuni şi definiţii Călătoriile şi turismul reprezintă la ora actuală o piaţă globală, de dimensiuni uriaşe, unde se...

Studiu de amenajare - Peștera Padina

CAPITOLUL 1. 1.1. Localizare geografica cadru administrativ teritorial Judetul Dâmbovita face parte din regiunea de dezvoltare Sud cu o suprafata...

Analiza Nivelului de Dezvoltare a Turismului Rural în România

ROLUL TURISMULUI RURAL PENTRU DEZVOLTAREA TURISTICA A ROMÂNIEI Urmarindu-se unele interdependente între parte si întreg, în lucrare se prezinta...

Te-ar putea interesa și

Investiții publice

Introducere Economia şi viaţa socială a satului actual, în majoritatea zonelor rurale, sunt decuplate de la economia naţională. Plecarea tinerilor...

Județul Giurgiu

1.Aşezarea geografică Judeţul Giurgiu este situat în partea de sud a ţării, în cadrul marii unităţi geografice numită Câmpia Română, cu o...

Dezvoltarea turismului în regiunea de vest a României

Regiunea Vest - caracteristici generale Regiunea Vest este situată în partea de vest a României, la granița cu Ungaria si Serbia, fiind alcătuită...

Ai nevoie de altceva?