Cuprins
- Cuprins pag.
- Cap. I. introducere 3
- Cap. II. Stadiul actual in domeniu 6
- 2.1.Despre bucatarii si unitati de alimentative 6
- 2.1.1. Tipuri de bucatarii 8
- 2.1.2.Zone si spatii de lucre din bucatarii si unitati de alimentative 8
- 2.1.3.Criterii de organizare a spatiilor 11
- 2.1.4.Organizarea fluxurilor de activitate 12
- 2.2.Principalele activitati din bucatarii 14
- 2.2.1. Bucataria calda 16
- 2.2.2.Bucataria rece 17
- 2.2.3.Patiseria 19
- 2.2.4. Cafegeria 19
- 2.2.5. Oficiul 19
- 2.2.6 Spalatorul de vesela si vase 19
- 2.3.Clasificarea echipamentelor tehnologice utilizate in desfasurarea activitatilor din bucatarie 20
- 2.3.1. Utilaje pentru prelucrarea primara a materialelor vegetale si animale 23
- 2.3.2. Utilaje termice pentru bucatarii 23
- 2.3.3. Utilaje auxiliare 24
- 2.3.4.Masini si utilaje pentru spalat vesela si vase 25
- Cap. III. Alegerea si justificarea solutiei existente 25
- Cap. IV. Calculul si proiectarea solutiei alese 39
- Cap. V. Exploatarea intretinerea si reperarea instalatiilor 41
- Cap. VI. Calculul economic 52
- Cap. VII. Concluzii 55
- Bibliografie 56
Extras din proiect
Cap. I. INTRODUCERE
Bucataria reprezintă arta şi tehnica preparării alimentelor destinate consumului uman, ea poate cuprinde toate noţiunile practice referitoare la ingrediente, prepararea lor, instrumentele folosite, modurile de gatit şi diferentele între acestea. Este asociată arta mesei si gastronomiei.
Bucătăria este de asemenea o încăpere importantă a unui cămin, în care este preparată mâncarea şi care este echipată cu alimente, farfurii şi tacâmuri. Este locul in care pregatim mese copioase, in care spalam vase, depozitam alimente. Bucataria este una dintre cele mai frecventate camere. Tocmai de aceea decorarea acestei incaperi necesita foarte multa atentie din partea noastra, transformarea sa intr-unul dintre punctele focale ale intregii locuinte reprezinta un pas esential
Omul a facut primul pas pe drumul unei prestigioase dezvoltari gastronimice cand a descoperit ca gustul carnii este mai bun daca aceasta se frige la jar.
Evolutia a fost vertiginoasa. Pregatirea alimentelor s-a perfectionat continuu, devenind, treptat, stiinta si arta culinara. De-a lungul secolelor, cunostintele culinare au fost transmise ca un dar pretios, mereu sporit de generatii.
Bucataria a cautat sa descopere atat modalitatile de a da un gust tot mai bun alimentelor, cat si pe acelea de a prezenta preparatele culinare cu un aspect cat mai atragator. Oamenii au inceput sa se preocupe de a asocia felurile de mancare astfel incat sa fie protejata si sanatatea.
Asadar bucataria imbina stiinta cu arta: bucatarului i se cere sa aiba cunostinte si talent pentru a face ca preparatele culinare sa satisfaca pe deplin nevoile de hrana si, totodata, sa se consume cu placere pentru savoarea lor si pentru modul atragator in care sunt prezentate.
Fiecare popor a ajuns la un specific al sau in materie de bucatarie. Aceasta a depins atat de alimentele pe care le-a avut la indemana, cat si de experienta proprie pe care a dobandit-o in decursul timpului.
In bucataria romaneasca s-au reunit, influentandu-se reciproc , caracteristicile regionale din Moldova, Dobrogea, Muntenia , Oltenia, Banat si Transilvania. Specificul acestora s-a mentinut si imbogatit, ajungandu-se la o mare varietate de sortimente. S-au asimilat totodata, si preparatele culinare specifice altor popoare cu rafinament in arta culinara. Pastrand traditiile si particularitatile ei proprii, bucataria romaneasca se va dezvolta permanent datorita progreselor ce se vor inregistra in agricultura si industria alimentara.
În zilele noastre, asistăm la tot felul de încercări de amestecare a tuturor bucătăriilor lumii. Nu doar mâncăm din restaurante cu specialităţi culinare străine şi mai mult sau mai puţin exotice, dar am ajuns să imităm respectivele sortimente de mâncare şi acasă. Mondializarea comerţului alimentelor este responsabilul principal în această privinţă. Niciodată nu a fost mai uşor accesul la asemenea varietate de mâncăruri.
Epoca se caracterizează de asemenea printr-o tendinţă de a reduce din ce în ce mai mult timpul necesar preparării alimentelor, fenomen care se explică în parte prin cerinţele vieţii profesionale, în parte prin societatea timpului liber şi chiar şi prin piaţa preparatelor gătite industrial. Fenomenul recent al lanţurilor de restaurante fast-food are de profitat cel mai mult din extinderea acestei evoluţii în întreaga lume în câţiva ani.
Progresele şi dezvoltarea în sectorul alimentaţiei publice confirmă faptul că acest domeniu de activitate s-a impus ca mijloc eficace de rezolvare a multiplelor sarcini ce revin fabricării şi distribuirii hranei. Realizările tehnicii în această direcţie au permis nu numai să se rezolve multiplele sarcini puse alimentaţiei colectivităţilor, dar să se ofere avantajele de necontestat, sub toate aspectele, ale produselor culinare preparate în bucătăriile mari, în comparaţie cu gătitul acasă.
Aceste avantaje sunt datorate atât modului ştiinţific prin care se stabileşte calitatea preparatelor şi diversitatea lor, cât şi caracterului industrial de producţie al mâncării fabricate cu maşini, care permite o prelucrare cu înaltă productivitate. Însuşi maşinile şi utilajele comportă în permanenţă îmbunătăţiri şi sunt aduse la nivelul cerinţelor. Astfel este cazul maşinilor specializate, care efectuează un anumit proces într-o singură operaţie, făcând posibilă pregătirea şi prepararea simultană a cărnii şi legumelor-de exemplu- astfel că la un moment dat, toate cele necesare sunt gata, fără a se aştepta unele pe altele. Şi în acest domeniu progresul tehnologic, prin capacitatea sa de a crea şi a asimila noi forţe şi mijloace de producţie, este rezultatul evoluţiei civilizaţiei, al creşterii şi concentrării populaţiei, al ritmurilor de viaţa tot mai accelerate şi al modificării nivelului de trai.
Alimentaţia publică, considerată, din punct de vedere economic şi social, drept un stadiu avansat de pregătire a hranei pentru populaţie, este influenţată, în evoluţia sa, de nivelul de dezvoltare economică, de condiţiile de viaţă şi muncă ale oamenilor, de structura demografică, profilul ocupaţional şi mentalitatea locuitorilor, dar în mod deosebit, o contribuţie importantă la dezvoltarea sa în dinamică şi structură revine fenomenului turistic, amploării, ritmurilor şi orientărilor acestuia.
Alimentaţia publică face posibilă folosirea utilajelor moderne, fapt ce duce la reducerea efortului lucrătorilor, la creşterea productivităţii muncii, la dezvoltarea şi diversificarea producţiei de preparate culinare.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Instalatii si Echipamente pentru Amenajarea unei Bucatarii Montane de 12 Camere.doc