Inventarierea patrimoniului turistic din zona rurală Dorna Arini în vederea valorificării lui superioare

Inventarierea patrimoniului turistic din zona rurala Dorna Arini in vederea valorificarii lui superioare

1.Prezentarea zonei

Comuna Dorna Arini din judetul Suceava se se incadreaza armonios in Depresiunea

Dornelor, mai precis in prelungirea spre nord-est a compartimentului Sarului, in

lungul vaii Bistritei si al DN 78 Vatra Dornei - Piatra Neamt.

Referitor la toponimul "dorna" de la care provine denumirea acestei comune

I. Conea il defineste ca fiind bulboana, invartitoare, stioalna, toanca. Iorgu

Iordan, in lucrarea sa "Toponimica Romaneasca", 1963, aplica originea numelui

Bistrita ca fiind de origine slava, ce desemneaza o apa repede, vijelioasa.

Din punct de vedere morfostructural, aceasta se situeaza in zona

cristalino-mezozoica a Carpatilor Orientali, la contactul Grupei Nordice cu Grupa

Centrala. Astfel, la nord, depresiunea este dominata de masivul Giumalau (varful

Giumalau - 1.856 m, varful Obcina Mica - 1.321 m, varful Barnarel - 1.321 m si

varful Bobeica 1.651 m), la nord-est de masivul Rarau (varful Rarau - 1.650 m),

la est si sud de muntii Bistritei (varful Pietrosu Bistritei - 1.791 m, varful

Busuiocului - 1.416 m si varful Sarului - 1.523 m) iar la vest se afla Dealul Negrei.

Comuna se desfasoara pe o lungime de 18 km, de la confluenta Negrei Sarului cu

raul Bistrita pana la confluenta paraului Colbu cu acelasi rau, in Cheile Zugreni. Pe

stanga Bistritei, limita comunei urmareste culmea Barnarelului, in continuare Plaiul

Giumalaului, iar din varful Giumalau aceasta trece pe masivul Rarau prin Seaua

Fundul Colbului. De aici coboara spre valea Bistritei prin varful Batca-Neagra, iar

din Cheile Zugreni urmareste culmea Muntilor Bistritei prin apropierea varfurilor

Pietrosu, Sandru Busuiocului, Sarului pana la confluenta Negrei Sarului cu Bistrita.

Teritoriul comunei Dorna Arini cuprinde doua unitati geografice bine individualizate:

- unitatea montana;

- unitatea depresionara.

Unitatea montana este reprezentata de Masivul Pietrosu, subunitate a Muntilor Bistritei si Masivul Giumalau – Rarau.

Masivul Pietrosu este reprezentat printr-o culme principala orientata SV – NE, fiind mult deplasata spre E, fata de pozitia mediana a masivului. Giumalau se prezinta ca un nod orohidrografic cu aspect de claie de fân din care se desprind radiar culmi secundare. Constitutia sa geologica este reprezentata tot de sisturi cristaline de Tulghes, cu intruziuni profirice, pe care este grefat si vârful cu altitudinea maxima – Giumalau (1857 m). Masivul Rarau se afla la limita NE a comunei iar din toata masa acestuia, doar culmea vf. Tiharaiei – Bâtca Neagra – Zugreni face parte din teritoriul studiat. Din punct de vedere geologic, aceasta se constituie din roci metamorfice vechi ale seriei de Haghimas – Rarau –Bretila.

Unitatea depresionara este reprezentata de o vale adânca de 300 – 400 m în raport cu unitatile montane din jur. Zona depresionara reprezinta marginea estica a Depresiunii Dornelor, închisa de Masivul Giumalau, Rarau, Pietrosu, cu un relief usor valurit, de 800 – 900 m altitudine.

Cu o suprafata de 14.706 ha, Dorna Arini este o comuna de marime mijlocie in

comparatie cu celelalte ale judetului Suceava. Comuna Dorna Arini se invecineaza

cu orasul Vatra Dornei spre vest, fata de care se afla la o distanta de 7 km, la

nord si nord-vest cu comuna Pojorata, la nord-est cu orasul Campulung

Moldovenesc, la est cu comuna Crucea, la sud cu comuna Brosteni si la sud-vest

cu Sarul Dornei.

Muntii cu pasuni bogate, cu o flora de invidiat, vaile si asa-zisele sesuri din depresiune cu fânete au favorizat practicarea cresterii animalelor. Aceasta ocupatie straveche a avut conditii prielnice de continuare si dezvoltare pâna în zilele noastre, pastrând vechi elemente de cultura pastorala. Specific acestei zone este tipul de pastorit pendular sau local zonal. Specifice acestei zone sunt asocierile taranesti în stâne si vacarii unde sunt angajati ciobani si vacari, produsele obtinute fiind împartite functie de masura laptelui facuta vacilor si oilor primavara (atunci când este vorba de produse cum ar fi brânza si urda) sau masura zilnica a laptelui de vaca (la vacarii) si predarea acestuia la centrele de colectare.

Comuna Dorna Arini are în componenta sa 6 sate. In ordinea in care raul Bistrita

le traverseaza, acestea sunt: Dorna Arini, Cozanesti, Gheorghiteni, Ortoaia, Rusca

si Sunatori.

Satul Dorna Arini: poarta aceasta denumire din anul 1968 inainte fiind cunoscut

ca satul Dorna, Dorna-Gura Negri, Arini sau Arinul. Apar si denumiri mai rar

utilizate cum ar fi catunul Valea Arinului sau Gura Arinului. Satul Dorna apare

prima data mentionat ca unitate administrativa de sine statatoare in

"Topographische Beschreibung der funf moldauischen Districten" lucrare editata de

Hora von Otzellowitz in anul 1790, in care acest sat este catalogat ca fiind desprins

din satul Dorna (actuala localitate Vatra Dornei) prin scindarea teritoriului de catre

granita austriaca a Bucovinei. Pornind de la aceste date putem trage concluzia ca

la 1775, anul in care austriecii au ocupat Bucovina, existau pe aceste meleaguri

sate bine inchegate dar care depindeau administrativ de satul Dorna devenit

ulterior targ, oras si municipiul Vatra Dornei.

In anul 1838 satul Dorna (astazi Dorna Arini) cuprindea un complex de localitati

care includeau catunele Calinesti, Cozanesti, Gugoseni, Gura Negrii, Josenii,

Negrisoara, Ortoaia, Rusca si Valea Arinului fapt care ne confirma ideea ca

intreaga structura a comunei Dorna s-a cladit pe un astfel de fundament format

din catunele mai sus amintite. Denumirea de comuna va fi data satelor mari prin

legea emisa de Al. I. Cuza in anul 1864, conditionata fiind de existenta a cel putin

100 de familii, indiferent de marimea teritoriului. Astfel, satul Dorna va deveni

comuna Dorna-Gura Negrii si mai tarziu comuna Dorna. Prin aceeasi lege catunele

din componenta comunei vor fi numite, functie de marime, sate sau catune.

Referindu-ne strict la satul Dorna, ca facand parte din comuna Dorna-Gura Negrii,

mai putem aminti ca in 1871 pierde catunele Ortoaia si Rusca devenite sate de

sine statatoare iar in 1876 se desprind, ca sate distincte, si catunele Arinul (fost

Valea Arinului) si Cozanestiul. Din anul 1889 atat Gura Negrii cat si Dorna vor fi

considerate sate diferite dar care in 1930 se vor unifica ingloband in 1939 si satele

Cozanesti, Ortoaia si Rusca dar pe care le va pierde in 1954.