Italia

Italia este situata in Europa de Sud, are o suprafata de 301 323 km2, iar vecinii sai sunt: Franta, Elvetia (are si o enclave in aceasta tara: Campione d’Italia, cu 2.6 km2 si 2 051 locuitori), Austria, Slovenia, Marea Adriatica, Marea Ionica, Marea Mediterana, Marea Tireniana.

Aceasta tara cuprinde o parte continentala, formata din versantul intern al arcului Alpilor si din Campia Padului, si o alta peninsulara ocupata de lantul muntos al Apeninilor, de dealuri si de inguste campii litorale; se adauga o serie de insule, intre care: Sardinia, Sicilia, Elba.

Alpii aflati in Nord, se prezinta sub forma unui zid masiv, desfasurat pe circa 1 200 km pe directia Vest-Est, incluzand Alpii Piemontezi (varful Gran Paradiso 4 061 m altitudine), Alpii Lombarzi si Alpii Venetieni. Apeninii, care ocupa cea mai mare parte a peninsulei se continua si in insula Sicilia, sunt fragmentati, prezinta altitudini mai scazute decat Alpii (altitudinea maxima in varful Gran Sasso d’Italia 2 914 m) si sunt cunoscuti prin caracteristicile lor vulcanice (inclusiv vulcani activi: Vesuvio, Etna).

Clima este continentala in Nord, cu ierni relativ reci si veri calduroase, si mediteraneana in Sud precum si peninsulara cu veri secetoase si calde, iar iernile ploioase si blande

Italia are o mare diversitate, dupa latitudine si altitudine; 18% din teritoriu este ocupat de paduri (mai ales de fag, stejar, frasin, castan, maslin, mirt, leandru). Fiind un climat umed si racoros cresc paduri de foioase dar si paduri mixte (foioase si conifere). Mari suprafete de padure au fost defrisate si au crescut in loc arbori mici si arbusti; vegetatie de tip maquis. Pe pantele muntilor si pe platouri; pasuni alpine. Fauna: lupul, pisica salbatica, iepurele, capra de munte, muflonul (berbec salbatic), broasca testoasa, ariciul. Pasari si reptile numeroase.

Italia are o retea hidrografica bogata cu rauri in general scurte si numeroase lacuri. Foarte multe izvorasc din Alpi si strabat Campia Padului. In general sunt scurte, cu debit bogat iarna si scazut vara. Aduc aluviuni in campii. Padul Adige in nord (se varsa in Marea Adriatica), Arno in vest (se varsa in Marea Ligurica) si Tevere (Tibru) in vest (se varsa in Marea Tireniana).

Tara numara aproximativ 56 411 000 locuitori in 2002, iar in 2004 numara 57 634 000 locuitori, natalitatea 9.8‰, mortalitatea 9.6‰, populatia urbana fiind de 69%.

Orase principale dupa numarul de locuitori:

- Roma-capitala 2 791 000

- Milano 1 432 000

- Napoli 1 206 000

- Torino 992 000

- Palermo 734 000

- Geneva 701 000

- Bologna 412 000

- Floreta 408 000

- Catania 364 000

- Bari 353 000

- Venezia 318 000

Structura populatiei pe varsta:

- 0 – 14 ani: 14%

- 15 – 64 ani: 67.2%

- Peste 65 ani: 18.8%

Populatia este concentrata in mare parte in jumatatea nordica si in deosebi in Campia Vaduzului si in zona apropiata (cu focarele Milano, Torino, Bolognia, Venezia). In Sudul (Mezzogiorno), principala concentratie de populatie este cea din jurul orasului Napoli. Cele mai putin populate zone sunt Alpii, insula Sardinia si sectorul peninsular la S de Napoli.

Culte: catolicism 95%, protestantism, ortodoxism.

Limba oficiala este italiana, limba materna a majoritatii populatiei. In Italia sunt limbi oficiale regionale germana in Tirolul de S, franceza in Val d’Aosta si sarda in Sardinia. Italiana este limba oficiala si in Elvetia, San Marino si Vatican; este limba uzuala in anumite regiuni din diverse tari din Europa (Franta,Croatia, Monaco), America 9Argentina, Brazilia, Canada, SUA), Africa (Etiopia, Libia, Somalia) si limba de cultura in Malta. Este vorbita in diverse state de peste 30 milioane de cetateni de origine italiana. Ocupa locul 21 pe glob. Cu circa 60 milioane de vorbitori.

La inceputul mileniului II înainte de Hristos, patrunde in Italia primul val indo - european, urmat in secolul XII-XI de noi valuri italice.

In secolele XII-XI inainte de Hristos isi fac aparitia etruscii, a caror civilizatie atinge in secolele VII-VI maxima stralucire. Grecii intemeiaza in secolul VII primele colonii in Sudul peninsulei si in Sicilia, numele de Italia datorandu-li-se. Roma o cetate obscura din Latium, se emancipeaza in 510 / 509 i.Hr. de sub suzeranitatea etrusca, devenind in sec. III i.Hr. stapanul intregii Italii, apoi hegemonul bazinului Marii Mediterane, punand bazele celui mai vast si durabil imperiu al lumii antice.