Judetul Braila

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Judetul Braila.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 60 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

CUPRINS
1.Localizarea și caracterizarea județului 3
1.1 Scurt istoric al județului 3
1.2 Așezare geografică 4
1.3 Căi de acces 5
1.4 Nivelul de dezvoltare economico-social 8
2.Prezentarea potențialului turistic al județului 11
2.1 Resursele turistice naturale 11
2.2 Resursele turistice antropice 30
2.3 Principalele trasee turistice din zonă 35
3.Analiza bazei tehnico-materiale tursitice 37
3.1 Unitățile de cazare 37
3.2 Unitățile de alimentație publică 46
3.3 Unități și instalații de agrement 48
3.4 Instalații de tratament 49
4.Principalele forme de turism practicate 50
5.Analiza circulației turistice și previziunea evoluției următoare 52
6.Propuneri de valorificare 53
7.Evaluarea eforturilor investiționale, posibilitățile de realizare și efectele scontate în plan economic 56
Bibligrafie 60

Extras din document

JUDEȚUL BRĂILA

1.Localizarea și caracterizarea județului

1.1Scurt istoric al județului

Brăila este o veche așezare pe malul stâng al Dunării, apărând cu numele "Drinago" într-o veche descriere geografică și de călătorii spaniolă, "Libro del conoscimiento" (1350), dar și pe câteva hărți catalane (Angellino de Dalorto, 1325 - 1330 și Angelino Dulcert, 1339). Este meționat ca Brayla în 1368 într-un privilegiu de transport și comerț acordat neguțătorilor brașoveni. Orașul a fost ocupat de turci în1538-1540, fiind (raia sau kaza) de la 1554 până la sfârșitul războiului ruso-turc din 1828 - 1829, perioadă în care este numit Ibrail. În secolul al XV-lea numele Brăilei este amintit sub forma Breil, într-o mențiune a Cancelariei Voievodului "Ttibor din Transilvania". Perioada de maximă înflorire o are la începutul secolului XX, când este un important port de intrare-ieșire a mărfurilor din România. Este accesibil navelor maritime de dimensiuni mici și medii.

Perioada antică

Un studiu al originilor Brăilei arată că regiunea a fost locuită din vremuri imemoriale. Există numeroase vestigii arheologice dovedind prezența omului neolitic (Boian-Giulești) 5000 i.Hr., la Brailița (vârful Cațagaței), viața a continuat în epoca bronzului, apoi fiind atestată o puternică așezare getică între secolele IV și III î.Hr. aflată pe terasa înaltă a Dunării și întreținând legături cu grecii - de la pontul Euxin, până la Elada. În era noastră descoperirile atestă prezența civilizației Sântana de Mureș, continuată cu o așezare medievală din secolele X-XI.

Brăila în perioada medievală

Referitor la izvoarele narative, anale, cronici, relatări ale unor călători, descrieri de ținut, așezări, obiceiuri, etc. trebuiesc amintite cele două cronici: Letopisețul Cantacuzinesc și Cronica Bălenilor. În primul izvor, Brăila este pomenită în legătură cu însăși intemeierea Țării Românești prin descălecat: „Iar noroadele ce pogorâse cu dânsul (cu Radu Vodă), unii s-au dat pre supt podgorie ajungând până în apa Siretului și până la Brăila; iar alții s-au întins în jos, peste tot locul, de au făcut orașă și sate până în marginea Dunării și până în Olt ”. Cronica Bălenilor, deși folosește vechiul letopiseț scris în vremea lui Matei Basarab, utilizat și de Cantacuzino, amintește doar că domnul întemeietor „Radu Vodă au început a-și tocmi și a-și îndrepta țara cu județe, cu judecători , lățindu-se până la Dunăre și până la Siret ”.

Intervalul 1711 - 1812 înseamnă un veac de războaie purtate între ruși-turci și austrieci peste trupul țărilor române. În calea răutăților, Brăila este mereu lovită, arsă, refacută. Epoca se încheie cu Pacea de la Adrianopol (2 septembrie (pe stil vechi) 1829), când Brăila revine la Țara Românească, după aproape trei secole.

Istoria modernă

Perioada care a urmat din secolul al XIX-lea a fost înfloritoare pentru oraș, care cunoaște multe modificări și realizări: pavaj și felinare pe străzi, farmacii, stație meteo, spital militar, dobândirea statutului de oraș porto-franco în 1836, parcul Belvedere, înființarea unor tipografii, a unei bănci, a unei cazarme și a unui teatru, deschiderea unei școli de fete, a unui gimnaziu și construirea docurilor, a căilor ferate și a mai multor fabrici. În 1888 s-a utilizat aici pentru prima dată în țară betonul armat. În primul an al noului secol au fost introduse tramvaiul și becul electric. Se dezvoltă puternic învățământul și cultura sistemul bancar, susținute de comerțul înfloritor. După ocupația din primul război mondial, se pune în 1927 temelia Palatului Agriculturii, iar trei ani mai târziu populația așezării a ajuns la 68.310 locuitori. În această perioadă la Brăila se stabilea prețul cerealelor in Europa, la Bursa Agricolă.

1.2 Așezare geografică

Județul Brăila este situat în partea de est a țării, în unitatea numită Câmpia Română. Prin suprafața sa de 4765,8 km², reprezintă 2% din suprafața țării, fiind un județ de mărime mijlocie. Reședința județului este Municipiul Brăila, situat la 200 de km nord-est față de București.

Județul Brăila se învecinează la nord cu Județul Galați, la est cu Județul Tulcea, la sud-est cu Județul Constanța, la sud cuJudețul Ialomița, la vest cu Județul Buzău și la nord-vest cu Județul Vrancea.

Această poziționare geografică este avantajoasă,deoarece condițiile naturale și proximitățile sunt prielnice dezvoltării economice și sociale. Relieful și clima favorizează locuirea, iar pe solurile fertile se practică o agricultură bogată. Dunăreadeține cantități mari de apă și adapostește numeroase viețuitoare. Apropierea de mare și de capitală înlesnește legăturile cu întreaga țară și cu Europa. Toate aceste elemente conferă Brăilei accesibilitate și deschiderea către întreaga țară.

1.3 Căi de acces

Realizarea acţiunii de deplasare, care constituie nota definitorie a turismului, se materializează prin transportul turistic. În condiţiile actuale, mijloacele prin care se realizează transportul, pot constitui o atracţie turistică, fapt ce schimbă optică clientelei turistice faţă de produsul turistic propriu-zis. În acest scop, organizatorii de turism din ţările cu turism puternic dezvoltat, folosesc în prezent mijloacele tradiţionale (transport auto, aerian, feroviar şi pe apa), îmbinate cu mijloace adecvate agrementului turistic (hipo, transport pe cablu, minicare, biciclete, ambarcaţiuni mici de transport pe apa etc). Astfel, ponderea agrementului în contextul activităţii turistice creşte în mod considerabil, fapt ce vine în întâmpinarea motivaţiilor actuale ale cerererii turistice. Datorită poziţiei sale geografice situată într-o zonă deschisă şi foarte accesibilă, judeţul Brăila are numeroase căi de acces, iar transportul turistic se poate efectua cu orice mijloc tradiţional, mai puţin cu avionul.

Fisiere in arhiva (1):

  • Judetul Braila.docx

Alte informatii

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ ”DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL Anul II Semestrul I