Judetul Maramures

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Judetul Maramures.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 16 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

Capitolul 1. Localizarea și caracterizarea zonei pag. 1
Capitolul 2. Prezentarea potențialului turistic pag. 2
a) Atracții naturale pag. 2
b) Atracții antropice pag. 3
Capitolul 3. Analiza echipamentelor turistice şi a ofertei de servicii pag. 5
a) Numărul de unităţi de primire turistică
cu funcţiuni de cazare turistică la nivelul
judeţului Maramureș, în perioada 2006-2010 pag 5
b) Capacitatea de cazare turistică – în funcţiune (locuri)
la nivelul județului Maramureș, în perioada 2006-2010 pag 7
Capitolul 4. Analiza circulaţiei turistice şi previziunea evoluţiei viitoare pag 9
Capitolul 5. Propuneri de valorificare pag 14
Harta turistică a județului Maramureș pag 15

Extras din document

Județul Maramureș este situat în nord-vestul României, la granița nordică cu Ucraina, în Grupa Nordică a Carpaților Orientali, la poalele Munților Rodnei, Maramureșului, Țibleșului și Gutâiului, învecinându-se cu județele Satu Mare, Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud și Suceava.

Judeţul Maramureş se caracterizează printr-un suport natural extrem de favorabil dezvoltării economico-sociale, dispunând de un bogat relief montan, văi și depresiuni, străbătut de afluenții Someșului și Tisei, prezentând elemente faunistice şi floristice de o mare raritate și un climat favorabil atât sporturilor de iarnă, cât și aşezărilor şi utilizării agricole a terenurilor în zonele depresionare. Componenta naturală a devenit o condiţie sine qua non a afirmării celorlalte resurse din teritoriu, umane şi economice. Permanenta intercondiţionare dintre factorii naturali şi componenta antropică se evidenţiază printr-un grad ridicat de umanizare al localităţilor, prin crearea unor habitate specifice, creşterea bovinelor sau cultivarea unor plante pretabile condiţiilor pedogeografice existente, dar şi prin nuanţarea unor spaţii mentale etnografice. Departament ce suscită interesul conaţionalilor, dar şi a diverşilor actori decizionali din străinătate, prin perpetuarea unor valori tradiţionale ancestrale şi a afirmării unui turism rural de proporţii, Maramureşul poate fi înscris cu succes unui teritoriu de proiect. În plus, consolidarea unor microasociaţii regionale de dezvoltare socio-economică, mulate pe tiparul „ţărilor” (Ţara Maramureşului, Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului, Ţinutul Codrului), este mai mult decât binevenită, putând propulsa spaţiul habitaţional la un standard ridicat de dezvoltare, marcat de poli de creştere, specializaţi.

Acest județ face parte din Regiunea de Nord-Vest a țării, alături de județele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Satu Mare şi Sălaj. Această regiune participa, în anul 2004, cu o pondere de 12,3 % la formarea PIB-ului naţional, situându-se, din acest punct de vedere, pe locul trei între cele opt regiuni de dezvoltare ale României (după Regiunile Bucureşti-Ilfov cu 19,5 % şi Sud cu 12,8 %). În interiorul regiunii, se manifestă disparităţi evidente de dezvoltare măsurate prin gradul de participare al judeţelor la formarea PIB regional: judeţul Cluj – 32,3 %, judeţul Bihor – 24,3%, judeţul Satu Mare – 12,1 %, judeţul Bistriţa – Năsăud -9,1%, judeţul Sălaj - 7,2% și judeţul Maramureş - 14,9.

Accesul către județul Maramureș se poate realiza astfel:

-transport rutier:

• E 60, E 571, DJ 1C

• Baia Mare - Sighetu Marmației – Vișeu de Jos - Ieud - Botiza DN18

• Cluj Napoca - Baia Mare DN1C

• Iași- Suceava – Vișeu de Sus - Baia Mare DN24 - DN28 - DN2 - DN17 - DN18

• Târgu Mureș - Moisei – Vișeu de Sus DN15 - DN17 - DN18

- gări feroviare: Baia Mare, Sighetul Marmației, Vișeul de Sus

- aeroporturi: Baia Mare

2. Prezentarea potențialului turistic:

a) Atracții naturale:

Relieful județului Maramureș este variat ca morfologie și complex din punct de vedere geologic. Zona montană aparținând Carpaților Orientali reprezintă 43%, zona colinară (dealuri, podișuri și piemonturi) circa 30%, iar zona joasă (depresiuni, lunci și terase) restul de 27% din suprafața județului. Principalele unități montane sunt: Munții Rodnei (cei mai înalți), Munții Maramureșului și lanțul vulcanic Igniș-Gutâi-Țibleș. Principalele atracții naturale ale acestui județ sunt: Parcul Național Munții Rodnei, Rezervația Pietrosu Mare, Mlaștina Vlăsinescu, Rezervația Izvorul Albastru al Izei, Rezervația Științifică Piatra Rea-Borșa, Creasta Cocoșului, Cascada Șipot-Maramureș, Cascada Cailor, Cascada Covatari, Cheile Babei, Cheile Lăpuşului, Cheile Tătarului, Rezervaţia Speologică Peştera Cobăşel, Rezervaţia naturală Poiana cu Narcise Tomnatec Sehleanu, Rezervaţia naturală Arboretul de Castan Comestibil.

Clima este temperat continental moderată cu veri răcoroase și ierni deosebit de reci cu o evidentă diferențiere pe unități de relief și altitudine. Valorile medii ale temperaturii medii anuale variază în funcție de altitudine între 8-9 grade în depresiuni și 0 grade în zona montană înaltă. Vânturile dominante sunt cele din vest și sud-vest. Temperatura medie anuală oscilează între 8,7°C la Sighetu Marmaţiei, 8,0°C la Ocna Şugatag, şi 6,0°C la Borşa. Temperatura medie a lunii ianuarie se menţine între -3 si -4°C, iar a lunii iunie între 16 si 19°C, mai ridicate în nord-vest. Temperaturile extreme se situează între -32,2 şi 35,2°C la Sighetu Marmaţiei, între -30,5 şi 38,5 °C la Ocna Sugatag. Caracterul geros al iernilor face ca stratul de zăpadă să se menţină între 70 şi 80 zile în vest şi peste 100 zile în est, influenţat de prezenţa celor doua masive muntoase- Maramureş şi Rodna. Numărul relativ mare al zilelor cu îngheţ şi al celor cu brumă se resimt în dezvoltarea culturilor agricole, în producţia acestora , mai cu seama a pomilor fructiferi. Precipitaţiile medii anuale variază între 800 şi 1000 mm, valori mai mari fiind în est. Important de semnalat este că peste 40% din precipitaţii cad în perioada de vegetaţie, cantitatea maximă înregistrată fiind în luna iunie. Vânturile dominante sunt cele pe direcţia est-vest în valea Tisei, în timp ce în părţile centrală şi estică ale depresiunii predomină cele din sectorul nordic. Un element local distinct îl reprezintă canalizarile de aer tip foehn dinspre munţii Rodnei şi Gutâi către depresiune, îndeosebi în sectorul Mara Cosau. Abundenţa precipitaţiilor ce cad în regiunile muntoase limitrofe determină prezenţa unei dense reţele hidrografice de peste 0,7 km/km².

Regiunea abundă în râuri repezi, constant alimentate din munţii dimprejur. Având o reţea hidrografică de peste 3000 km, nu este de mirare că peisajul este atat de bogat şi verde. Numele râurilor mai mari sunt folosite pentru a diferenţia zonele etnografice din Maramureşul istoric. Aşa că se vorbeşte des despre Valea Izei, a Marei, a Cosaului, a Vişeului şi a Tisei. Pe lângă râuri, există lacurile alpine de origine glaciară Iezer şi Buhăescu şi lacurile artificiale de la Ocna Şugatag, Baia Sprie, precum şi lacurile de acumulare Strâmtori-Firiza şi Runcu-Brazi-Firiza.

Fisiere in arhiva (1):

  • Judetul Maramures.docx