Județul Neamț

Judetul Neamt

1.Localizare si caracterizare

Învecinat cu judetele Suceava la nord, Harghita la vest, Bacau la sud si cu judetele Iasi si Vaslui la est, Judetul Neamt este situat în partea central-estica a României si se încadreaza, din punct de vedere geografic, între 46040' si 47020' latitudine nordica si 25043' si 27015' longitudine estica. Formele de relief au înaltimi cuprinse între 1907m (vârful Ocolasul Mare) si 169 m (lunca Siretului).Pe harta judetului Neamt, exista o intersectie de drumuri nationale, judetene si comunale: D15B Poiana Teiului –Cristesti, DN15C Piatra Neamt-Vadul Moldovei, DJ 155I Tirgu Neamt – Tupilati, DC 7 Tirgu Neamt – Raucesti - Ungheni si DC 171 Tirgu Neamt – Oglinzi – Raucesti. De asemenea, judetul beneficiaza de unul din principalele noduri de cale ferata, respectiv orasul Pascani.

Regiunea Nord-Est este regiunea cea mai slab dezvoltata a României (în 2004, PIB/locuitor reprezenta 69,2% din media nationala). În interiorul regiunii, cele mai sarace zone sunt sudul judetului Iasi, sud-estul judetului Neamt, estul judetului Bacau, judetele Botosani si Vaslui.

Numarul somerilor din judetul Neamt a înregistrat o scadere usoara, asa ca anul 2007 a demarat cu un numar de 10.086 de nemteni care nu aveau locuri de munca. Rata somajului a fost stabilita la 4,7% în decembrie 2006, fiind calculata la o populatie activa de 212.800 de persoane, conform datelor statistice furnizate de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca. Ponderea populatiei ocupate in sectorul serviciilor este de 35,4.

Ramuri economice preponderente: industria chimica, industria metalurgica, industria prelucrarii lemnului, industria usoara, industria materialelor de constructii si industria alimentara

2.Prezentarea potentialului turistic

Relieful judetului Neamt se suprapune partial Carpatilor Orientali, Subcarpatilor Moldovei si Podisului Moldovenesc. Asadar unitatile de relief predominante în judet sunt cea muntoasa, reprezentata de Carpatii Orientali (prin muntii Bistritei, masivul Ceahlau, muntii Hasmas, muntii Tarcau si muntii Stânisoarei), care ocupa 278.769 ha (51% din suprafata judetului). De asemenea putem aminti unitatea subcarpatica, reprezentata de Subcarpatii Moldovenesti, si cea de dealuri, ale Podisului Central Moldovenesc. Neîndoielnic, din întreg lantul Carpatilor Orientali, Masivul Ceahlau este cel mai impresionant, atât prin frumusetea deosebita a peisajului oferit, cât si prin aspectul sau impunator. Toate acestea l-a facut unul dintre muntii cei mai cautati de catre turistii din tara, dar si din strainatate. Prezenta vie în folclorul local, înconjurat de o aureola magico-mitologica, imaginea Ceahlaului se reflecta distinct în paginile de literatura sau în operele artistilor plastici, ca de altfel întreg tinutul Neamtului. Pe lânga acesta, nu pot fi ignorate Cheile Bicazului, strabatute de râul Bicaz. Formatiunile carstice existente pe raza judetului Neamt sunt în numar de cinci. Pestera Munticelu (Ghiocelu) este situata pe versantul stâng al Vaii Bicazului, în Masivul Surduc-Munticelu, la extremitatea nordica a Muntilor Hasmas, pe raza comunei Bicazu Ardelean. Pestera are 120 de metri lungime si nu este accesibila publicului. Pestera Tosorog este situata în nord-estul Muntilor Hasmas, pe Valea Bradului, la 28 de kilometri sud-est de orasul Bicaz, tot pe teritoriul comunei Bicazu Ardelean. Nici aceasta nu este accesibila publicului. Complexul Detunate se afla în masivul Ceahlau, pe teritoriul orasului Bicaz. Pestera Groapa cu Var este pe teritoriul comunei Ceahlau iar Pestera 3 Fântâni se afla în comuna Damuc.

Lungimea totala a râurilor ce traverseaza judetul Neamt este de peste 2000 km. Dintre acestea, Bistrita are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracau 58,0 km, Ozana 54,0 km, Siret 42,1 km.

Din punct de vedere al debitelor, cele mai importante râuri ale judetului sunt Siret, Moldova si Bistrita. Din punct de vedere al regimului de alimentare, apele subterane au o pondere de 15-30%, iar cele din topirea zapezii între 30-40%.

Lacurile existente pe teritoriul judetului sunt artificiale, fiind amenajate în scopuri complexe (hidroenergetice, pentru atenuare viituri, irigatii, piscicultura, rezerva de apa, agrement). Dintre toate, acumularea Izvorul Muntelui este cea mai importanta, având o suprafata de aproximativ 3120 ha si un volum de apa de aproximativ 1251 milioane m3.

Clima judetului Neamt este temperat continentala.

Arii protejate în judetul Neamt

- 10 rezervatii forestiere ("Padurea de argint", "Codrii de arama" etc.);

- 3 rezervatii paleontologice (Muntii Cozla, Pietricica si Cernegura din Piatra Neamt);

- 5 rezervatii geologice (Cheile Sugaului, Cascada Duruitoarea etc);

- 3 parcuri dendrologice cu arbori seculari;

- 12 rezervatii floristice, faunistice, acvatice, peisagistice si mixte;

- 5 monumente ale naturii: 4 stejari seculari si un ulm secular.

Ariile naturale de interes national si local ocupa suprafata de 38.448 ha. Dintre acestea, poate cele mai impresionante sunt Parcul National Ceahlau, cu o suprafata de 7.742 ha si Parcul National "Cheile Bicazului", cu 3.315 ha. O alta arie protejata, de interes national, este rezervatia naturala de la Vânatori si care cuprinde 26.380 ha.

Judetul Neamt se poate imparti in 6 sectiuni in functie de obiectivele turistice: PIATRA-NEAMT SI ÎMPREJURIMI ("Perla Moldovei"- capitala istorica a unui stravechi tinut românesc) , VALEA BISTRITEI (zona cu cele mai numeroase monumente ), PIATRA-NEAMT – RAZBOIENI (cuprinde monumente mai putin cunoscute, realizate în general din piatra si caramida, dar si din lemn), PIATRA-NEAMT - TÂRGU NEAMT (alaturi de Valea Bistritei este cel mai cautat si mai important traseu turistic al judetului Neamt), ZONA ROMANULUI (în aceasta zona predomina constructiile de zid, capabile a servi la nevoie si în scopuri defensive ), PIATRA-NEAMT - TAZLAU – COSTISA (ocupa partea sudica a judetului, în care monumentele cu valoare istorica sau arhitecturala deosebita devin tot mai rare )

MUZEE SI COLECTII SATESTI

Alcatuite din initiativa unor pasionati animatori ai culturii, adeseori învatatori sau profesori, aceste colectii au o valoare instructiv-educativa care nu poate fi neglijata si, nu de putine ori, un continut stiintific care stârneste interesul specialistilor si vizitatorilor.