Județul Prahova

Capitolul I

PREZENTAREA JUDETULUI PRAHOVA

• Informatii despre judetul Prahova

• Asezarea geografica a judetului Prahova

• Relieful judetului Prahova

PRAHOVA

Situat pe pantele sudice ale Carpatilor, in apropiere de curbura acestora, judetul Prahova cuprinde un teritoriu ce se intinde de pe culmile inalte ale muntilor pana in campie, pe malurile Ialomitei. Aceasta situatie confera judetului o mare varietate a conditiilor fizico-geografice si, implicit, a celor economico-gepgrafice.

Judetul Prahova are o suprafata de 4694 kmp (1,97% din suprafata tarii), o populatie de peste 800000 de locuitori si un numar de 100 de localitati si anume : un municipiu, 13 orase, 10 comune suburbne, 76 de comune, la care se adauga 403 de sate.

Resedinta judetului o constituie municipiul Ploiesti.

Din punct de vedere industrial acest judet se evidentiaza prin productia de : benzina, motorina, petroluri, benzen, toluen, xileni, masini, utilaje si instalatii pentru exploatare geologica, pentru forajul sondelor, carton asfaltat, productia de anvelope, geamuri trase si laminate, ingrasaminte fosfatice, acid sulfuric,sticla, hartie, tesaturi de in si canepa, utilaje tehnologice pentru prelucrarea titeiului.

Judetul Prahova este strabatut in lung de meridianul de 26º, care merge aproximativ in lungul Teleajenului si trece prin Ploiesti si Maneciu Ungureni.De asemenea este traversat de paralela de 45º,care intersecteaza localitatile Filipestii de Padure si Mizil. Intretaierea celor doua linii geografice are loc in raza localitatii Blejoi. Ca unitate administrativa, judetul Prahova a functionat cel putin din secolul al XIV-lea, insa teritoriul si suprafata lui au variat in decursul istoriei. Pana la 1 ianuarie 1845 el avea o intindere mai mica si cuprindea partea de vest a actualului judet. El se invecina cu vechiul judet Saac sau Secuieni, al carui teritoriu a fost impartit in 1845 si atribuit judetelor Prahova si Buzau. Pana in preajma celui de-al doilea razboi mondial, judetul Prahova cuprindea teritoriul actual, cu unele exceptii: Morenii cu regiunea lor aferenta se numara printre orasele prahovene, in schimb Mizilul apartinea judetului Buzau. In functie de necesitatile economice, aceasta unitate administrativa a suferit modificari ca suprafata si limite si, temporar, a fost inglobata la unitati mai mari. In anul 1968 judetul Prahova si-a capatat conturul actual. Teritoriul judetului are aproximativ forma unui patrulater, cu laturile paralele si egale, doua cate doua: lungimea este de circa 90 de km, iar latimea este de circa 56 de km. Intre cele doua puncte extreme : varful Omu in nord-vest si coltul de sud-est al judetului este o distanta de 112 km.

Principalele orase si statiuni ale judetului Prahova

PLOIESTI

Straveche asezare , ridicata intre stejarii seculari ai legendarului codru al Vlasiei, unde culmile domoale ale dealurilor se infratesc cu apa Teleajenului, Ploiestiul apare in documente abia in anul 1503- ca sat mosnenesc -, iar din 1597, prin hrisovul dat de primul fauritor al unitatii nationale, Mihai Viteazul, ajunge “Cetate de scaun” a voievodului si targ care , cu trecerea vremii, devine tot mai prosper. Dezvoltarea urbanistica a municipiului se caracterizeaza astazi prin imbinarea utilului cu frumosul arhitectural, elemente subliniate de o linie moderna.

CAMPINA

Este cel de-al doilea oras , ca marime si numar de locuitori, al judetului Prahova, este unul din centrele urbane asezate in plina zona subcarpatica, pe terasa Prahovei, pe una din cele mai importante magistrale feroviare si rutiere ale tarii ( Bucuresti-Brasov ). Campina este, prin traditie, un oras industrial, pentru ca incepand cu perioada de pionierat a extractiei si prelucrarii petrolului si pana in zilele noastre, orasul s-a dezvoltat pe coordonatele industrializarii.

VALENII DE MUNTE

Este o localitate straveche, a carei dezvoltare a fost determinata de asezarea ei pe drumul de pe valea Teleajenului, cunoscut si sub numele de “drumul cel mare al Brasovului”, cat si la raspantia mai multor drumuri comerciale.

SINAIA

In urma cu mai bine de 300 de ani, in padurile prea putin umblate ale Bucegilor, a fost cladit un lacas de cult. La poalele zidurilor sale, oamenii si-au ridicat case, si-au incropit gospodarii si, firesc, au botezat locul cu numele sfantului lacas in jurul caruia se infiripase asezarea: Sinaia. De fapt, se spune ca fara muntii Bucegi, fara Manastirea Sinaia si fara Castelul Peles, Sinaia ar fi fost o localitate ca oricare alta, pieduta in anonimat.