Județul Teleorman

Introducere

Teleormanul , al carui nume în limba cumană , adică turceasca veche înseamnă "pădure nebună" , este printre singurele judeţe care prin nume poate demonstra cu tărie frumuseţea , desimea şi "frăţia" codrilor cu românii.

Istoria ne aduce la cunoştinţă că în anii 75-74 înainte de era noastră, proconsulul Macedoniei, C. Scribonius Curio , atinge , cu armata sa , Dunărea , în faţa Telormanului , dar nu îndrazneşte să treacă fluviul: s-a temut, după spusa istoricului antic Florus, de "întunecimea codrilor" ( "Curio Dacia tenus venit , sed tenerebas saltuumm expavit " ). A îndrăznit un alt general roman , Cornelius Fuscus , pe vremea împăratului Domiţian în anul 87 , dar îndrazneala i-a fost funestă : armata lui Decebal , l-a surprins în locuri grele , în mijlocul pădurilor , şi în lupta care a avut loc ; Fuscus a pierdut întreaga sa oaste , el însuşi căzând în locul bătăliei .

Astazi pădurile teleormănene , taiate de-a lungul timpului in mare parte , reprezintă doar o atracţie agroturistica pentru vânătorii şi pescari.

Amplasat în partea de sud a României , într-o zonă de câmpie, Teleormanul se numără printre primele judeţe din ţară în ceea ce priveşte suprafaţa agricolă şi potenţialul productiv.

Reşedinţa judetului teleorman este orasul Alexandria , oras construit din ordinul Domnului Alexandru I. Ghica . Alte orase importante sunt Rosiori de Vede , Turnu Magurele si Zimnicea, cele doua din urma fiind si porturi .

Localizare geografica :Judetul Teleorman este asezat in partea de sud a tarii, orasul Zimnicea, cu latitudinea de 43o37’07’’, constituind punctul extrem sudic al teritoriului national. Dunarea reprezinta, pe cca 90 Km, limita sudica a judetului si totodata frontiera de stat cu Bulgaria.

Suprafata judetului:Teleormanul se numara printre judetele mijlocii ca intindere avand o suprafata de 5.790 kmp, ceea ce reprezinta 2,4 % din suprafata Romaniei (locul 19 pe tara si locul 4 intre judetele din sud care au limita sudica Dunarea).

Informatii istorice generale

Cele mai vechi descoperiri arheologice din judetul Teleorman dateaza din paleolitic sau epoca pietrei cioplite. Astfel uneltele de silex descoperite la Ciuperceni, langa Turnu Magurele, au o vechime, de aproximativ 1.500.000 ani . Atribuite aceleiasi epoci sunt si o serie de unelte, aschii si nuclee de silex gasite pe valea raului Vedea, intre Poroschia, Alexandria si Nanov sau pe valea Oltului in zona localitatilor Lita si Odaia.

Neoliticul este reprezentat de cele aproape 100 de asezari identificate pe teritoriul judetului, printre cele mai importante fiind cele de la Vitanesti, Magura, Laceni, Alexandria, Ciolanestii din Deal, Tiganesti, Slavesti, Tatarastii de Sus. Aici a fost descoperit un numar important de obiecte: unelte de silex, piatra, os, corn sau cupru, vase ceramice cu forme de decor variat, statuete antropomorfe si zoomorfe, obiecte de podoaba. Unele descoperiri au caracter de unicat national, cum sunt fragmentele ceramice pictate din aur, descoperite la Vitanesti, importanta descoperirilor din epoca neolitica, a determinat organizarea, incepand cu 1998, unui program international romano-britanic de cercetare ce continua in prezent.

Descoperirile arheologice din epoca bronzului din judetul Teleorman sunt mai reduse ca numar, dar nu si nesemnificative: necropola din bronzul tarziu de la Zimnicea, eponima pentru cultura din sudul Romaniei si o mare parte din Bulgaria.

Din prima epoca a fierului sunt de remarcat ceramica bogat ornamentata din asezarea apartinand culturii Basarabi de la Laceni si mai ales mormantul tumular de la Bujoru unde a fost descoperit cunoscutul car-cazan (din bronz si fier), apartinand aceleiasi culturi.

O crestere spectaculoasa a numarului asezarilor si necropolelor se produce in cea de-a doua epoca a fierului, din aceasta perioada dateaza asezarea fortificata si cimitirele de la Zimnicea, precum si cetatile de la Albesti, Orbeasca de Sus, Pleasov, Trivale Mosteni, etc. Sapaturile arheologice din siturile amintite au scos la lumina numeroase fragmente si vase ceramice getice, provenite de la vase grecesti si elenistice, fibule, unelte, etc.

Dintre descoperirile funerare cel mai cunoscut, este, mormantul princiar de la Peretu (descoperit in noiembrie 1970 si datand din secolul IV i.Chr.) in acest mormant au fost descoperite un coif si un sceptru, ambele din argint, partial aurite, trei vase de baut de argint, 47 de aplice de argint pentru impodobirea harnasamentului, resturile unui car cu 4 roti etc. Tot din secolul IV i. Chr. dateaza si mormantul de la Fantanele (comuna Suhaia), unde, intr-un mormant tumular distrus au fost descoperite resturile unui vas de bronz grecesc, vase getice, o amfora elenistica si o vatra decorata.La Zimnicea, intr-un alt mormant tumular, au fost descoperite in 1948 un coif de bronz grecesc, doua amfore thasiene, vase de argint si de bronz, monede macedonene, vase ceramice, varfuri de sageti si lance, etc.

Intrucat, Teleormanul este situat la Dunare, la granita cu Imperiul Otoman, pe teritoriul sau, s-au desfasurat in evul mediu numeroase lupte pe care domnitorii Tarii Romanesti le-au purtat pentru apararea pamantului stramosesc. Mircea cel Batran (1386-1418) a luat o serie de masuri de intarire a hotarului de la Dunare prin consolidarea si construirea de noi cetati intre care Cetatea Turnu. In 1417 Cetatea Turnu a fost cucerita de turci si transformata in raia. In evul mediu teleormanenii au fost prezenti nu numai pe fontul luptei pentru independenta si libertate nationala, ci si pe planul luptei pentru emancipare sociala.