Extras din proiect
1. Localizare si caracterizare
1.1. Scurt istorc al judetului
Datand inca din secolul VII I.H., orasul Tulcea este mentionat in documente pentru prima data de Diodor din Sicilia (sec 3 I. H.) sub numele de Aegyssus; acest nume vine de la intemeietorului sau, getul Carpyus Aegyssus pe care Ovidiu il mentioneaza in cele 2 epistole din "Ex Ponto". In sec. I-II d.H. Aegyssus a fost o baza a flotei romane, avanpostul apararii granitelor Imperiului Roman.
Istoria judetului Tulcea este determinata de pozitia sa geografica cu rol strategic - Dunarea fiind o poarta catre lumea intreaga si o punte catre celelalte tinuturi - toate acestea au facut ca teritoriul de la gurile Dunarii si toata regiunea istro-pontica sa dea istoriei un dinamism aparte. Izvoarele arheologice, ca si cele epigrafice sau cartografice de mai tarziu, sustin ca teritoriul orasului Tulcea a fost habitatul unor comunitati stabile care au evoluat in cadrul societatii autohtone din
preistorie si pana azi. Aceasta asezare a jucat un rol important si inaintea venirii romanilor, reprezentand o citadela a lumii geto-dace ; daca e sa dam crezare insiti locuitorilor ei - scria poetul Ovidiu in epistolele sale din Ex Ponto - Caspeanul Aegyssus este el care ar fi intemeiat-o si ar fi numit-o dupa numele sau..."
Dupa luptele din anii 12 - 15 era crestina, cetatea a fost cucerita de romani. Acestia au reconstruit-o dupa tehnica si arhitectura lor, au reorganizat-o din punct de vedere urban. Marturie ne stau inca zidurile de incinta si turnurile de aparare ale acropolei orasului. De asemenea o edificatoare insriptie, expusa la Muzeul Tulcean de istorie, are incrustat numele Aegyssus . Cetatea Aegyssus este amintita si de alte documente ale acelor vremuri pana in secolul al-X-lea: Notitia Episcopatum, in geografia politica " De Thematibus". Numele de Tulcea al orasului ne este consemnat in documente destul de tarzii.
Legenda localitatea Mahmudia - O legenda care se pastreaza in memoria comunitatii transmite traditia orala despre numele localitatii. Potrivit acesteia o tanara si frumoasa romanca, Lia, s-ar fi indragostit de un turc, Mahmud. Deoarece parintii s-au opus dragostei lor, cei doi tineri au hotarat sa-si puna capat zilelor aruncandu-se in Dunare. In amintirea lor localitatea si-ar fi luat ca antroponim numele baiatului.
1.2. Asezare geografica si cai de acces
Judetul Tulcea, ocupa jumatatea nordica a provinciei istorice Dobrogea, situata in extremitatea sud-estica a Romaniei, a carui insemnatate vine din asezarea lui la gurile Dunarii si iesirea la mare. Paralela 450 latitudine nordica taie judetul Tulcea in partea centrala, iar meridianul 290 41' 24" longitudine vestica strabate orasul Sulina, aflat la extremitatea estica a Romaniei.
Inconjurat din trei parti de apa, se invecineaza la vest cu judetele Braila si Galati, la nord cu Ucraina prin granita naturala Dunarea, la est cu Marea Neagra, avand hotar terestru doar la sud, cu judetul Constanta.
Suprafata judetului este de 8499 km2, reprezentand 3,56% din suprafata tarii (238391 km2). Judetul cuprinde 51 de unitati administrativ-teritoriale, din care: municipiul Tulcea resedinta judetului cu o populatie de 91841 locuitori la 1 ianuarie 2008, (36,76% din populatia stabila a judetului de 249779 locuitori la 1 ianuarie 2008), 4 orase si 46 de comune. Datorita intinderilor de apa judetul Tulcea are cea mai mica densitate, 29,38 locuitori / km2, de aproximativ trei ori mai mica decat cea nationala. Detalii in acest sens se pot obtine de pe acest site, la rubrica Geografie, pagina Organizarea administrativa teritoriala, si mai ales la rubrica Populatie.
Cai de acces
SNCFR : trenuri accelerate si personale, Bucuresti - Medgidia - Tulcea (5-8 ore)
trenuri personale, Constanta - Tulcea (4 ore)
AUTO: curse regulate, Bucuresti, Galati, Constanta - Tulcea
AERIENE: curse regulate, Bucuresti - Tulcea (45 minute)
NAVALE:
curse clasice :
- Braila - Galati - Tulcea - Sulina (8 ore)
- Tulcea - Sulina (3 ore)
- Tulcea - Chilia veche - Periprava (4.30 ore)
- Tulcea - Sf. Gheorghe (6 ore)
- Crisan - Mila 23 (1 ora)
curse speciale (rapide):
- Braila - Galati - Tulcea - Sulina (4.30 ore)
- Tulcea - Sulina (1.30 ore)
- Tulcea - Sf. Gheorghe (2 ore)
1.3 Nivelul de dezvoltare economico-social
In judetul Tulcea locuiesc 250641 persoane (INSSE,2007). Gradul de urbanizare este de 49%. Judetul are cea mai mica densitate, 29,7 locuitori/kmp, fata de media pe tara de 91 locuitori/kmp, acest lucru datorandu-se suprafetei mari acoperita de ape. Pe teritoriul judetului convietuiesc circa 17 etnii ale caror obiceiuri si credinte au fost integrate in viata culturala si spirituala a regiunii. Din totalul populatiei 90,73% sunt romani si 9,23% sunt minoritati nationale (rusi, lipoveni, ucraineni, turci, tatari, italieni, armeni, unguri, germani, rommi, evrei, greci s.a.). Dintr-un total de 87.600 persoane ocupate (1 iulie 2005), domeniul cu cea mai mare pondere este agricultura – 32.412. Se inregistreaza o crestere a numarului persoanelor ocupate de la 86.700 in anul 2004, la 87.600 in anul 2005.
Populatia judetului Tulcea, a municipiilor si oraselor sale la 1 iulie,in perioada 2004-2007
Judetul Tulcea A n i i
Numar locuitori
Municipii - orase 2004 2005 2006 2007
Tulcea 92676 92874 92652 92379
Babadag 10239 10145 10278 10146
Isaccea 5313 5312 5284 5341
Macin 11125 11099 11034 11011
Sulina 4708 4606 4630 4593
Populatie urbana 124061 124036 123878 123470
Populatie rurala 129358 128449 127736 127171
Populatie judet 253419 252485 251614 250641
Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei , editiile 2002- 2007
Institutul National de Statistica
Preview document
Conținut arhivă zip
- Judetul Tulcea.doc