Laleaua Aurie

Introducere

Cea mai complexa industrie din lume care reflecta întreaga societate, turismul, dobândeste valente majore în promovarea si eficientizarea economiilor nationale, prin contributii importante la crearea PIB, cresterea volumului exporturilor, ocuparea fortei de munca, îmbunatatirea realtiilor dintre tari. Turismul impulsioneaza dezvoltarea economiilor nationale în conditii de competitivitate din ce în ce mai ridicata, atât pe plan regional cât si plan mondial.

Cresterea concurentei pe piata mondiala a turismului, accentuarea caracterului de piata a cumparatorului, au determinat din partea ofertantilor si producatorilor de turism o reactie de adaptare, concretizata prin marirea efortului de particularizare a ofertei, cresterea atractivitatii sale si influentarea printr-o politica de marketing agresiva a dimensiunii si chiar a calitatii cererii turstice. Toate aceste adaptari au presupus eforturi financiare sporite, ceea ce a impus cresterea dimensiunii firmelor ofertante prin regrupare sau chiar integrare.

Indiferent de tipul unitatilor de cazare si alimentatie, trebuie de retinut faptul ca aceasta actioneaza pe piata turstica ca un ansamblu industrie a ospitalitatii.

Dupa 15 ani, timp în care potentialul turistic atât a României ca tara cât si a Bucurestiului ca capitala a evoluat în directii diferite asistam astazi la o prognoza a analistilor care susitin ca industria hoteliera are cei mai mari indici de crestere din Europa.

Pentru economia nationala, turismul poate fi un generator de crestere si în alte ramuri economice, prin producerea si consumul unei largi varietati de produse si servicii ce se pot realiza în tara pentru industria ospitalitatii.

Principalii investitori hotelieri au asteptari mari în ceea ce priveste Europa de Est, definindu-si optiunea clara de a pastra si a obtine maximum de rezultate din investitiile existente. Cel putin o treime din acesti proprietari intentioneaza sa cumpere noi hoteluri în zona est-europeana în viitorul apropiat.Totodata, mai putin de 15% din investitorii straini par interesati sa-si vânda proprietatile din Europa, astfel de decizii vizând mai ales Germania si Spania.

Pornind de la aceste premise, în 2007 si în anii urmatori, destinatiile est-europene au sansa sa urce în topul preferintelor investitorilor, surclasând tarile vestice, cu perspective optimiste de a-si dezvolta un portofoliu mai amplu de noi investitii hoteliere.

Capitolul 1

CONSIDERATII METODOLOGICO -TEORETICE PRIVIND ANALIZA

DIAGNOSTIC

În activitatea oricarei firme, analiza diagnostic joaca un rol esential în definirea strategiilor sale, în sesizarea si folosirea oportunitatilor de dezvoltare, constituind practic suportul realizarii obiectivelor de crestere economica, de profitabilitate sau doar de supravietuire.

De aceea, o analiza diagnostic globala a firmei nu trebuie sa excluda pe lânga abordarea si evaluarea potentialului intern si a factorilor de influenta specifici acestuia, luarea în calcul a factorilor externi firmei si diagnosticarea pozitiei acesteia în mediul concurential în care actioneaza. În opinia lui Phillip Kotler, mediul firmei, pe care acesta îl numeste global poate fi definit ca fiind ansamblul factorilor si fortelor externe întreprinderii care sunt în masura sa-i afecteze acesteia maniera de dezvoltare.

O analiza corecta si bine definita trebuie sa poata sa evidentieze punctele slabe si punctele forte ale unei organizatii, precum si a oportunitatilor si pericolelor existente în mediul sau extern, creându-se astfel un instrument clasic de diagnoza strategica.

Analiza diagnostic a unie firme are drept obiectiv stabilirea gradului de compatibilitate între urmatoarele trei elemente: potentialul si resursele interne ale firmei, oportunitatile si pericolele prezente în mediul extern în care firma actioneaza si în sfârsit sistemul de gestionare economico-financiar a firmei.

1.1 CONTINUTUL ANALIZEI DIAGNOSTIC

Diagnosticul este o analiza complexa cu privire la functionarea întreprinderii, urmareste descrierea modului de functionare si stabilirea tendintelor de evolutie ale activitatii acesteia tinând cont de mediul dinamic în care aceasta îsi desfasoara activitatea. Pe aceasta cale sunt puse în evidenta punctele tari si punctele forte.

Principalele faze ale realizarii unui diagnostic sunt :

" pregatirea diagnosticului

" analiza documentelor si informatiilor

" elaborarea concluziilor diagnosticului

În analiza diagnostic a întreprinderii hoteliere pot fi identificate patru categorii de interes :

Diagnosticul comercial

Diagnosticul tehnic

Diagnosticul juridic si social

Diagnosticul de gestiune, contabil si financiar