Lanțurile hoteliere internaționale - studiu de caz lanțul Accor. Hotel Ibis, Gara de Nord, București

INTRODUCERE

Lucrarea de faţă, intitulată “Lanţurile hoteliere internaţionale” are ca obiectiv studierea activităţii şi a eficienţei economice a unui hotel aparţinând unui lanţ internaţional.

În lucrare sunt prezentate şi descrise câteva lanţuri hoteliere internaţionale, care au pătruns pe piaţa românească luându-se ca exemple lanţurile Accor Hotels, Intercontinental Hotels, Marriot International Hotels, Best Western, Howard Johnson, Danubius Hotels, Spa Company, dar şi RIU, lanţ dependent de grupul TUI, multe dintre ele fiind într-o continuă dezvoltare, ca de exemplu lanţul Accor, care doreşte sa deţină cât mai multe hoteluri în România.

Ca studiu de caz, am analizat activitatea Hotelului Ibis Gara de Nord Bucureşti, hotel ce aparţine de lanţul Accor hotels, lanţ ce a luat fiinţă în anul 1983, ce se află pe primul loc în Europa ca număr de camere şi pe locul doi în lume, în prezent lanţul cuprinzând un număr de 3.871 de hoteluri în 100 de ţări.

Baza de date necesară analizei eficienţei economice a activităţii hotelului Ibis Gara de Nord a fost constituită prin documentare direcţă la faţa locului. Datele obtinute acoperă o perioadă de 7 ani (de la darea în folosinţă a hotelului) şi se referă la: structura turiştilor şi numărul de sosiri, durata înoptărilor, gradul de ocupare a capacităţii de cazare, date referitoare la venituri, cheltuieli şi profit. Pentru interpretarea datelor a fost folosit programul Microsoft Excel.

Pentru studiul strategiei de dezvoltare a lanţurilor hoteliere internaţionale din România au fost consultate lucrări de specialitate în limba română şi documente puse la dispoziţie de conducerea hotelului.

Lanţurile hoteliere internaţionale au o importanţă deosebită în România, datorită garanţiei calităţii oferite. Numărul turiştilor străini cazaţi la hotelul Ibis Gara de Nord este de altfel în continuă creştere, aceştia fiind familiarizaţi cu standardele şi condiţiile oferite de hoteluri.

Lanţul Accor are în plan deschiderea de hoteluri Ibis şi în alte oraşe mari ale ţării, precum şi a câte un hotel Sofitel şi Novotel, spre deosebire de alte lanţuri hoteliere care sunt prezente în România în mai mică măsură, exemplul hotelului Howard Johnson prezent numai în Bucureşti sau a celor de la Riu, care deţin hotelul Riu Riviera Beach din staţiunea Mamaia.

În lucrare am prezentat politica de promovare a hotelului Ibis Gara de Nord, politică care cuprinde aproape toate mijloacele de comunicare: campanii media prin presă, radio, şi spoturi publicitare. Politica de promovare se stabileşte la nivel central, existând un buget sub formă de cotă procentuală din cifra de afaceri anuală. Bugetul de promovare şi procentul pentru buget este impus de către Accor prin intermediul contractului de management, iar planul de promovare se intocmeşte anual.

Capitolul I Conceptul de lant hotelier internaţional

1.1.Istoricul lanturilor hoteliere internaţionale

De-a lungul timpului, activitatea hotelieră s-a dezvoltat în concordanţă cu însăşi evoluţia vieţii economico-sociale. La sfârşitul evului mediu, în Elveţia şi Germania, înaintaşii hotelierilor de astăzi ridicaseră deja confortul şi calitatea serviciului la un nivel de referinţă. În Franţa, începând cu secolul al-XVI-lea, gastronomia a fost cea care a îndeplinit rolul de locomotivă pentru dezvoltarea întregului sector de activitate. Aceste ţări şi-au menţinut până în ziua de azi imaginea tradiţională de creatoare de şcoală şi de prestatoare ale unor servicii de cel mai înalt nivel.

Până la al doilea război mondial activitatea hotelieră a continuat să evolueze lent. După 1950 însă, odată cu expansiunea economică americană s-a produs o veritabilă explozie: SUA creează mari lanţuri hoteliere integrate deschizând hoteluri mai întâi pe continentul american, dar, treptat, şi în restul lumii. Activitatea hotelieră devine un element important al creşterii economico-sociale. Cele mai rapide extinderi ale capacităţilor hoteliere au loc în zonele cu activitatea economică cea mai dinamică, beneficiarii acestor hoteluri (de categorie superioara) fiind oamenii de afaceri. Mai mult decât atât, pentru prima dată, hotelul poate fi plasat chiar în centrul unui program de expansiune în afara graniţelor. Astfel, lanţul Inter-Continental a fost creat şi dându-se curs iniţiativei centrelor de putere americane de a le susţine expansiunea economică şi politică. Iar acesta a fost doar rândul lor, alte mari reţele.

Întreaga tradiţie de câteva secole, cu bulversarea evoluţiei din ultimele decenii, a consacrat pe plan mondial două forme fundamentale de exploatare (operare): hoteluri independente şi lanţuri hoteliere integrate. Independenţa constă în autonomia juridică, financiară şi patrimonială a întreprinderii hoteliere, ca entitate economică de sine stătătoare.

Pentru a se adapta mai bine dinamismului cererii, dar şi pentru a contracara extinderea lanţurilor hoteliere integrate—care capătă noi dimensiuni prin încheierea de contracte de franciză şi de management, chiar cu unele dintre hotelurile independente—o parte dintre hotelurile independente se asociază în lanţuri hoteliere voluntare. În fine, o altă categorie de hoteluri independente rămâne să lucreze într-o formulă de exploatare individuală. Este motivul pentru care, în multe ţări, activitatea hotelieră continuă să fie puternic fragmentată, lanţurile hoteliere voluntare şi integrate, precum şi hotelurile mari deţinând o pondere relativ scăzută în oferta totală.