Locul Turismului în Economia Austriei

Locul turismului in economia Austria

Cap. 1 Prezentare generala

1.1 Asezare geografica

-Austria este situata in Europa Centrala, invecinandu-se cu Germania (816 km), Cehia (500km), Slovacia (68km), Ungaria (340km), Slovenia (311km), Italia (415km), Elvetia (165km), Liechtenstein (34,9km);

- Suprafata Austriei este de 83 859 km;

- Populatia 8 140 000 locuitori;

- Diviziuni administrative: 9 provincii federale = Bundeslander;

Figura 1. Harta

1.2 Mediul demografic

Populația Austriei, dupa estimarile din aprilie 2011, este de 8.414.638, populatia capitalei, Viena, depaseste 1,7 milioane (2,2 milioane incluzand suburbiile), reprezentand aproape un sfert din populatia tarii.

Viena este de departe cel mai mare oras al tarii. Graz este al doilea ca marime, cu 250.099 de locuitori, urmat fiind de Linz (188.968), Salzburg (150.000) si Innsbruck (117.346). Toate celelalte orase au mai putin de 100.000 de locuitori.

Conform Eurostat, in 2010 in Austria traiau 1,27 milioane de rezidenti nascuti in strainătate, reprezentand 15,2% din totalul populatiei. Dintre acestia, 764.000 (9,1%) erau nascuti in afara UE si 512.000 (6,1%) proveneau din alte state membre ale Uniunii.

1.2.1 Limba

Germana este limba oficiala a Austriei, fiind limba materna pentru 88,6% din populatie urmata de turca (2,3%), sarba (2,2%), croata (1,6%), maghiara (0,5%), bosniaca (0,4%) si slovena (0,3%).

Germana oficiala utilizata in educatie, publicatii, anunturi si pe site-urile web este germana austriaca, identica cu cea din Germania, dar cu cateva diferente de vocabular. In termeni de limba materna, in Austria se vorbesc si diferite dialecte austro-bavareze (alemana in Vorarlberg), iar germana standard este mai mult sau mai putin o limba secundara pentru austrieci. Dialectele se califica mai mult sau mai putin ca limbi separate, dar nu sunt tratate astfel, desi austro-bavareza este utilizata uneori in mass-media.

Landurile Carinthia si Stiria sunt locul unde traiesc o minoritate autohtona slovenofona, in vreme ce in landul Burgenland (care fusese parte a jumatatii maghiare a Austro–Ungariei), exista minoritati semnificative de maghiarofoni si croatofoni. Din restul populatiei Austriei care nu provin din Austria, multi provin din tarile vecine, in special din cele ale fostului bloc comunist. Asa-numitii „muncitori oaspeti” (Gastarbeiter) si descendentii lor, precum si refugiatii din Razboaiele Iugoslave si alte conflicte formeaza o minoritate importanta in Austria. Din 1994, romii si sinti sunt si ei minoritate natională recunoscuta in Austria.

Conform recensamantului din 2001 traiau atunci in Austria un total de 710.926 de cetăteni straini. Dintre acestia, cei mai multi, 283.334 provin din fosta Iugoslavie (dintre care 135.376 vorbesc sarba; 105.487 croata; 31.551 bosniaca exista practic 272.414 vorbitori ai sarbo-croatei plus 6.002 vorbitori de slovena si 4.018 de macedoneana).

Al doilea mare grup etno-lingvistic minoritar il constituie turcii (inclusiv minoritate kurzilor) in numar de 200.000 pana la 300.000 care traiesc in Austria. Turcii si kurzii sunt cel mai mare grup de imigranti in tara, urmati indeaproape de sarbi.

Urmatorul grup il constituie cei 124.392 care vorbesc germana ca primă limba, desi provin din afara Austriei (in special imigranti din Germania, cativa din Elvetia si din Tirolul de Sud, regiune a Italiei); 123.417 englezi; 24.446 albanezi; 17.899 polonezi; 14.699 maghiari; 12.216 romani; 10.000 malayali; 7.982 arabi; 6.891 slovaci; 6.707 cehi; 5.916 persi; 5.677 italieni; 5.466 rusi; 5.213 francezi; 4.938 chinezi; 4.264 spanioli; 3.503 bulgari. Restul populatiilor sunt mult mai mici de 3.000 de oameni.

In 2006, o parte din landurile Austriei introdusesera teste standardizate pentru noii cetateni, pentru a se asigura de cunoasterea limbii, de cunostintele lor culturale si de capacitatea lor de a se integra in societatea austriaca.

1.2.2 Grupuri etnice

Cei între 13.000 și 40.000 de sloveni din landul austriac Carintia (slovenii carinteni), precum si croatii (circa 30.000) si maghiarii din Burgenland au fost recunoscuti ca minoritate etnica si se bucura de drepturi speciale in baza Tratatului de Stat al Austriei din 1955.

Dreptul la placute bilingve in regiunile in care traiesc sloveni si croati pe langa populatia germanofona (conform tratatului din 1955) inca nu a fost implementat. Unii carinteni se tem de unele presupuse revendicari teritoriale slovene, aratand ca trupele iugoslave au intrat in tara dupa ambele razboaie mondiale, precum si faptul ca in unele atlase slovene, parti din Carintia apar ca teritorii locuite de sloveni. Guvernatorul extremist Jörg Haider a adus aceste aspecte in atentia publicului in toamna lui 2005, refuzand sa mareasca numarul placutelor bilingve din Carintia.