Locul Turismului în Economia din SUA

CAPITOLUL I. PREZENTAREA GENERALA

1.1 Asezare geografica

S.U.A. sunt aşezate în partea centrală a Americii de Nord, între ţărmurile Oc. Atlantic (E) şi Oc. Pacific (V); plus Alaska şi Insulele Aleutian (în nord-vestul conti¬nentului) şi Hawaii (în Oc. Pacific) , avand ca limite Canada (in N), Oceanul Pacific (in V), Oceanul Atlantic (in E), Mexic si Golful Mexic (in S).Teritorii dependente: Zona canalului Panama in America Centrala Istmica, Porto Rico si Insulele Virgine Americane in America Centrala Insulara, Guam si Samoa Americana in Oceanul Pacific, precum si Insulele Pacificului (Mariane, Caroline, Marshall), teritoriu sub tutela O.N.U, administrat de S.U.A.

1.2 Mediul natural

SUA sunt al 4-lea stat din lume ca suprafaţă, însumând un relief foarte variat şi mult diferenţiat. Pornind de pe coasta estică spre cea vestică: Munţii Apalaşi (Appalachian Mountains) se întind aproape paralel cu ţărmul Oc. Atlantic; pe o lungime de 2.500 km (din Noua Anglie până în Alabama Centrală); sunt munţi vechi, tociţi, orientaţi de la NE spre SV, cu o alt. max. 2.037 (Mt. Mitchell din lanţul Allegheny).

În V, paralel cu ţărmul Oc. Pacific se desfăşoară masivul Munţilor Stâncoşi (Rocky Mountains), care ating alt. max. 6.194 m (Mount McKinley) în Alaska şi cu Mt. El¬bert 4.399 m alt. (în Colorado). Masivul Munţilor Stâncoşi se întinde sub forma unor lanţuri paralele: în E, lanţul Munţilor Stâncoşi de Nord şi al Munţilor Stân¬coşi de Sud; în V: şirul munţilor Cascade (Cascade Range) cu Muntele Rainier, 4.302 m şi Sierra Nevada cu Mt. Withney (4.418 m alt.). Aceste două lanţuri închid podişuri interioare vaste: Platoul Columbia, Marele Basin (Great Basin) cu Valea Morţii; Platoul Colorado, cu alt. de 1.500-2.000 m.

Munţii Stâncoşi domină Marile Câmpii (Midwestul), care se desfăşoară spre E până la Munţii Apalaşi, având o lăţime de 1.000 km (întrerupte numai de Munţii Ozark (Statul Missouri). La poalele Munţilor Stâncoşi aceste câmpii urcă până la 1.500 m alt. (podişurile Missouri şi Nebraska); la E, spre M-ţii Apalaşi, alt. scade până spre 450 in.

Câmpia litorală a Atlanticului (Marile Câmpii - Great Plains - sunt drenate în mare parte de Mississippi) este despărţită de lanţul Munţilor Apalaşi printr-o zonă de piemont, străbătută de râuri ce formează căderi de apă. Coasta Atlanticului este adânc crestată.

Mari deşerturi în S. Nevadei, SE Californiei şi V. Arizonei. În afara continentului este arh. Hawaii, în Oc. Pacific; alt. max. vulcanul Mauna Kea 4.205 m. Reţeaua hidrografică este bogată: marele bazin al fl. Mississippi (6.019 km) ocupă tot centrul terit., având mulţi afluenţi: Missouri, Kansas, Arkansas, Ohio; se varsă în Golful Mexic. În V, în Oc. Pacific se varsă râuri lungi: Columbia, Colorado, Yukonul în Marea Bering; în E, în Oc. Atlantic, râuri scurte: James, Potomac, Roanoke, Neuse etc. La graniţa cu Canada sunt Marile Lacuri Americane: Superior, Michigan, Huron, Erie, Ontario, unul dintre cele mai mari rezervoare de apă dulce de pe glob.

Clima cunoaşte o mare varietate: temperată în jumă¬tatea de nord; temperat-oceanică pe coasta nord-atlan¬tică şi nord-pacifică; subtropicală în S. Precipitaţiile, sunt foarte reduse la V de Mississippi, cu excepţia feţei de la Oc. Pacific, caldă şi umedă pe marginea Golfului Mexic; în N, în jurul Marilor Lacuri este cu mult mai frig decât în S. Temp. medie anuală în ianuarie şi iulie: New York City: 0°C şi 24°C; Chicago: -3°C şi 23°C; Nashville: 4°C-26°C; New Orleans: 12°C şi 27°C; Den¬ver: -1°C şi 22°C; SV Arizonei: 13°C şi 33°C; Los Ange¬les: 11°C şi 22°C; Seattle: 4°C şi 18°C. Precipitaţii: New York: 1.070 mm/an; Chicago: 840 mm/an; Nashville: 1.190 mm/an; New Orleans: 1.520 mm/an; Denver: 360 mm/an; Deşertul Arizona: 80 mm/an; Las Angeles: 380 mm/an; Seattle: 810 mm/an.

Floră şi faună reprezinta 25% din teritoriul SUA (exceptând Alas¬ka şi Hawaii) este acoperit cu păduri; în E, păduri amestecate, conifere şi foioase; în reg. centrale, prerii (Marile Prerii cu ierburi nu prea înalte) şi câmpiile cen¬trale cu ierburi înalte; în Pod. Marelui Bazin; vegetaţie xerofită; vegetaţie subtropicală în S. În V, în Munţii Stâncoşi, păduri de conifere. fauna este foarte bogată, specifică mai ales zonei temperate, dar şi arctice, subtropicale şi tropicale. Numeroase parcuri naţionale şi zone de prezervare a florei şi faunei, dintre care: P.N. Yellowstone (la S de râul Yellowstone); P.N. al Munţilor Olimpici (N), P.N. al gheţarilor (N), P.N. al Marelui Canyon (pe râul Colorado) etc.

Vegetatia naturala a Americii de Nord si Centrala a fost foarte mult modificata de activitatea umana dar caracterele generale se mentin in cea mai mare parte a continentului.Cea mai intinsa padute este Taigaua sau Padurea Boreala, o enorma intindere de conifere care ocupa cea mai mare parte a Canadei de Sud si Centrala apo se extinde in Alaska.In S.U.A se gasesc paduri amestecate dominate de cateva specii de pini galbeni in sud.In partea vestica a continentului padurile sunt dispuse pe inaltime si coniferele sunt dominante.Se mai gaseste si o mare varietate de specii adaptata la climatul variat de pe platourile din zonele de coasta caracterizand atmosfera tropicala a Mexicului.In vasta campie Mississippi formatiunea vegetala caracteristica si anume preria a fost inlocuita in cea mai mare parte de terenuri cultivate.In vest,indeosebi, unele platouri sunt acoperite de o vegetatie semidesertica si desertica in care predomina cactusii,agavele si yucca.

Fauna este bogata si variata.In padurile de conifere caracteristice sunt elanul,ursul grizzly,zibelina, hermelina, lupul, vulpea, jderul, veverita, castorul si altele.Mai spre nord,in tundra, traiesc renul,boul moscat,ursul alb,vulpea polara,iepurele alb si altele.In regiunea subtropicala specifice sunt mamiferele ca :jaguarul,puma,tapirul, opossum,furnicarul maimutele s.a.,reptile(caiman,iguane,serpi),pasari (papagali,tucani,pelicani s.a.).