Locul Turismului în Economia Elveției

Introducere

Situată în inima Europei Centrale, Elveţia este un stat federal, fără ieşire la mare. Are graniţă cu Germania, Franţa, Italia, Austria şi Liechtenstein, fiind înconjurată la sud de Alpi, iar la nord de munţii Jura. Cu o suprafaţă de 41.285 km² (220 km de la Nord la Sud şi 348 km de la Vest la Est) şi fără resurse naturale („ţara cantoanelor”) este una dintre cele mai dezvoltate şi prospere ţări din Europa şi de pe mapamond. Elveţia are o mare tradiţie în neutralitatea politică şi militară, motiv pentru care este sediul multor organizaţii internaţionale. Peisajul elveţian caracteristic este legat de un lanţ muntos înalt situat în zona central-sudică a ţării. Între vârfurile înalte ale Alpilor Elveţieni, Vârful Dufor, care atinge 4.634 metri peste nivelul mării, este cel mai înalt. De aici izvorăsc câteva dintre fluviile principale ale Europei, precum Rin, Rhon, Inn, Aare sau Ticino, care se leagă de câteva lacuri alpine precum Lacul Geneva, Lacul Zurich, Lacul Neuchâtel şi Lacul Constanţa. Drumurile elveţiene oferă privelişti spectaculoase ale Alpilor, unul dintre cele mai spectaculoase lanţuri muntoase din lume. Traficul devine extrem de aglomerat în special în lunile de vară şi iarnă ce corespund sezonului turistic.

Elveţia a adoptat o constituţie federală în 1848, revizuită profund în 1874, care a stabilit responsabilitatea federală în afacerile interne, apărare şi comerţ. De atunci se continuă cea mai buna politică economică şi socială care a caracterizat Elveţia de-a lungul timpului.

Elveţia este membru fondator al Acordului European de Liber Schimb (AELS), dar nu este membră a Uniunii Europene şi a Spaţiului Economic European (SEE). Uniunea Europeană este principalul partener comercial al Elveţiei, iar aceasta din urmă este al 4-lea partener comercial al UE. Exporturile comunitare în Elveţia s-au cifrat în 2012, la 134,2 miliarde CHF, iar importurile din Elveţia, în spaţiul comunitar la 111,5 miliarde CHF. Pilonul principal al relaţiilor dintre Elveţia şi UE îl reprezintă Acordul de Comerţ Liber din 1972, la care se adaugă o vastă reţea de acorduri bilaterale (peste 120 de acorduri, convenite sub titulatura de Acorduri Bilaterale I, încheiate în 1999, respectiv Acorduri Bilaterale II – din 2004). Acestea cuprind numeroase domenii de activitate (de la libera circulaţie a persoanelor, achiziţii publice, agricultură, transport aerian şi terestru etc. şi până la domenii precum: securitate internă, azil, mediu şi cultură).

Elveţienii sunt cunoscuţi pentru neutralitatea lor istorică şi pentru că nu au participat militar în nici un război mondial. În 2002 Elveţia a devenit membru cu drepturi depline al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).

1. Prezentare generală

1.1. Mediul natural

În Elveția domină muntele. Elveția este cea mai înaltă ţară europeană, adică are cea mai mare altitudine medie. Așezată în centrul Europei, este o ţară continentală fără ieșire la mare. Peste trei sferturi din teritoriu este ocupat de munți: Munții Alpi aflați in partea centrala şi de sud a ţării, şi Munții Jura, situați în partea de nord-vest. În timp ca Alpii sunt foarte înalţi, cu vârfuri ascuțite, cu ghețari şi zăpezi permanente, Munții Jura (pădure in limba celtică) sunt mult mai scunzi şi, după cum le spune şi numele, acoperiți cu păduri. Între cele două sisteme muntoase şi două lacuri - Geneva si Boden, se afla Podișul Elveției. Este un podiș foarte îngust cu o altitudine de 300-400 metri.

Doua mari fluvii europene - Rinul si Ronul - izvorăsc din Elveția si adună majoritatea celorlalte ape curgătoare din ţară. Uriașul potențial energetic al acestor fluvii este valorificat în cadrul hidrocentralelor construite pe cursul lor. Elveția este renumită pentru lacurile deosebit de frumoase: Neuchatel, Leman, Boden, Zurich, Lacul celor Patru Cantoane. Râurile se alimentează mai ales din ghețari şi zăpezi.

Relieful înalt determina etajarea climei pe verticala. Astfel, pe munții mai mari de 2.800 m, zăpada persista tot timpul anului. În Podișul Elveției si pe văile largi este o clima temperată (temperatura medie este de 10 grade C) cu veri calde, ierni reci si precipitații bogate. Iarna, dinspre nord bate un vânt foarte rece, numit bise. În restul anului, dinspre sud-est bate foehnul - un vânt uscat si cald. Pădurile sunt răspândite intre 550 si 1.900 m altitudine. Dincolo de limita superioara a pădurii domină vegetația alpina. Animalele specifice Munților Alpi sunt marmota si capra neagra.

1.2. Mediul Demografic

Conform www.indexmundi.com profilul demografic al Elveţiei în anul 2013 este:

• Populaţie: 7 996 026 (iulie 2013)

• Vârsta medie: totală: 41,8 ani; de sex masculin: 40,8 ani; feminin: 42,7 ani

• Rata de creştere a populaţiei: 0,85%

• Natalitate: 10,45 naşteri/ 1.000 de locuitori

• Mortalitate: 8,08 decese/1.000 locuitori

• Rata netă a migraţiei: 6.14 migranţi/ 1.000 locuitori

• Urbanizarea: Populaţia urbană: 74% din totalul populaţiei; Rata de urbanizare: rata anuală de 0,5% de schimbare