Managementul calitatii serviciilor turistice

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Managementul calitatii serviciilor turistice.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 21 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Turism

Extras din document

CAPITOLUL I

ASPECTE GENERALE PRIVIND ACTIVITATEA DE TURISM

1.1. Abordări actuale a noţiunilor fundamentale din turism

Dinamismul, profunzimea şi amploarea transformărilor din toate domeniile vieţii economice şi sociale- ca trăsături definitorii ale evoluţiei contemporane- se reflectă, între altele, în modificarea structurilor economice, în reierarhizarea ramurilor componente în concordanţă cu cerinţele revoluţiei ştiinţifico-tehnice, cu preocupările pentru valorificarea superioară a potenţialului natural-material şi uman şi creşterea eficienţei, cu exigenţele ridicării calităţii vieţii. Au loc, totodată, schimbări importante în modelele de creştere economică. În acest context, turismul se manifestă ca o componentă distinctă a economiei, cu o prezenţă tot mai activă în viaţa economică şi socială, cu o participare semnificativă la progresul general.

“A existat turism dintotdeauna sau, dimpotrivă, el este caracteristic numai unei aumite etape istorice în evoluţia civilizaţiei?”. Se spune că turismul a existat dintodeauna, iar eventualele modificări s-au făcut în sensul ameliorării condiţiilor tehnice ale călătoriei.

“A călătorii este o necesitate ca a mânca şi a dormi sau este o aspiraţie culturală?”. Se spune că a călătorii fără scop lucrativ este o nevoie fundamentală a omului. Cuvântul “nevoie”, foarte frecvent utilizat, poate da naştere la ambiguităţi.

A călătorii nu este o necesitate ca a mânca, a bea sau a se adăposti sub un acoperiş; este mai degrabă o dorinţă, o aspiraţie, un mijloc de a se distinge. Turismul ca şi o activitate consumatoare de servicii are la bază o motivaţie terţiară, dacă nu una cuaternară (culturală).

Cei care nu călătoresc sunt cei care nu pot să călătorească din cauza obligaţiilor financiare. În consecinţă, societatea trebuie să aibă ca obiectiv democratizarea turismului.

Atracţia turistică este dată de natură şi om. Nici atracţia, nici motivaţia turistică nu sunt invaribile; marile tendinţe au determinat schimbări în “gusturile“ turiştilor, iar moda influenţează de multe ori decisiv alegerea unui loc ca destinaţie turistică.

Turismul reprezintă un fenomen economico-social specific civilizaţiei moderne, puternic ancorat în viaţa societăţii şi ca atare, influenţat de evoluţia ei. Adresându-ne unor segmente sociale largi şi răspunzând pe deplin nevoilor acestora, turismul se detaşează printr-un înalt dinamism, atât la nivel naţional cât şi la nivel internaţional. De asemenea, turismul antrenează un vast potenţial material şi uman, cu implicaţii importante asupra economiei şi societăţii, asupra relaţiilor internaţionale.

Eforturile pe care le angajează şi efectele pe care le induce în economie argumentează interesul ţărilor, guvernelor şi agenţiilor economice faţă de fenomenul turistic, justifică preocupările pentru cunoaşterea conţinutului şi dinamicii lui, a factorilor de influenţă şi pârghiilor de acţiune, a particularităţilor acţiunii legalităţilor economice în sfera sa de activitate.

România dispune de un vast şi valoros potenţial turistic natural şi antropic, ca şi de o bogată tradiţie în domeniul călătoriilor, ceea ce argumentează pentru viitor înscrierea turismului între ramurile de bază ale economiei.

Pornind de la importanţa turismului şi de la perspectivele evoluţiei acestui sector se impune formarea unor specialişti în acest domeniu.

În acest context şi având în vedere complexitatea problematică a dezvoltării turismului în ansamblul său şi raportat la condiţiile specifice României, de tranzacţie la economia de piaţă.

Turismul, este o activitate importantă a vieţii economice şi sociale într-o continuă evoluţie şi se manifestă pe plan cultural, economic şi social.

Scopul sau mobilul şi deplasarea sunt două elemente ce stau la baza definirii turismului. În funcţie de conţinutul acestor două elemente, există mai multe definiţii ale turismului.

Într-o definiţie de dată mai recentă, turismul este "o latură a sectorului terţiar a economiei, unde activitatea prestată are ca scop organizarea şi desfăşurarea călătoriilor de agrement, recreere sau a deplasărilor de persoane la diferite congrese şi reuniuni şi include consumul de bunuri şi servicii".

Turismul reprezintă, prin conţinutul şi rolul său, un fenomen caracteristic civilizaţiei actuale, una din componentele majore ale vieţii economice şi sociale ce polarizează interesul unui număr tot mai mare de ţări.

Fisiere in arhiva (1):

  • Managementul calitatii serviciilor turistice.doc