Managementul Turismului Montan

CAPITOLUL 1. CONSIDERAŢII GENERALE

Staţiunea Buşteni este o staţiune balneoclimaterică, de interes general, permanentă, în judeţul Prahova situată la o altitudine de 880-920 m.

1.1. Poziţia geografică, accesibilitate

Staţiunea Buşteni, raiul alpin, este situată în nord-vestul judeţului Prahova, la poalele munţilor Bucegi, aşezată pe Valea Prahovei şi dezvoltată, în mod deosebit, pe partea dreaptă a râului. Se află la 135 km de Bucureşti şi 37 km de Braşov.

Prezenţa afluenţilor de pe dreapta Prahovei, Valea Cerbului, Valea Albă şi Valea Jepilor, a oferit staţiunii posibilitatea de a se extinde, de-a lungul acestor văi, până sub abruptul Bucegilor.

Spre sud, pe dreapta Prahovei, oraşul se extinde cu localitatea Poiana Ţapului, iar pe stânga văii, pe plaiul piciorului muntelui Zamora, cu cartierul având acelaşi nume. Poziţia matematica a staţiunii Buşteni este dată de următoarele coordonate:

- latitudine nordică: 45025

- latitudine estică: 25033.

Altitudinea minimă ( la staţia CFR ) este de 882 m şi maximă ( la ultima casă de pe strada Matei Basarab ) de 980 m.

Din punct de vedere turistic, oraşul Buşteni are o poziţie dintre cele mai încântătoare, fiind aşezat chiar la poalele munţilor Bucegi, cu vârfuri dintre cele mai impresionante.

Căi de acces:

- Cu mijloace rutiere pe DN1 (E60: Constanţa – Bucureşti – Braşov – Cluj - Borş), la 131 km de Bucureşti şi 40 km de Braşov;

- Cu trenul: pe magistrala Bucureşti – Braşov la staţia Buşteni. El este o importantă staţie CFR de pe magistralele feroviare care leagă capitala cu centrul, nordul, sau nord-vestul ţării, părţi ale magistralelor europene care unesc sud-estul Europei cu Occidentul;

- Aeroportul internaţional Otopeni se află la 111 km, iar cel naţonal de la Băneasa la 124 km.

- Cel mai apropiat punct de frontieră este cel de la Giurgiu, la 195 km (rutier şi feroviar).

1.2. Infrastructura

O problemă importantă a oraşului Buşteni este cea a transportului în urban. Acesta lipseşte cu desăvârşire, fiind preluat pe sectorul Buşteni-Poiana Ţapului de transportul interurban dintre Azuga şi Sinaia. Nu există transport local care să lege cartierele oraşului Buşteni, în principal din cauza tramei majore nemodernizate, reliefului muntos şi râului Prahova care împarte localitatea în două. În aceste condiţii, locuitorii oraşului sunt nevoiţi să apeleze la mijloace proprii de transport, fie la taxi-uri.

Dotări tehnico-edilitare 2002 – 2006

2002 2004 2006

Lungime străzi orăşeneşti – total km 56 56,5 61

Lungime străzi orăşeneşti modernizate - km 42 45 48

Lungimea simplă a reţelei de distribuţie apă potabilă – total km 53,6 57 74,5

Lungimea simplă a reţelei de canalizare -km 38 39 40

Alimentarea cu apă a oraşului se realizează din 10 surse subterane şi una de suprafaţă, care asigură alimentarea cu apă în proporţie de 90 % din consum, cu un volum anual de 1.752.000 mc/an.

Canalizarea orăşenească menajeră şi pluviala funcţionează în sistem centralizat pe o lungime de 40 km, urmând ca prin accesarea Fondurilor Structurale să fie colectate în Staţia de Epurare. În acest moment toate unităţile economice (Turism, Industrie) sunt conectate la reţeaua centralizată orăşenească de canalizare menajeră.

În viitorul apropiat, datorită construirii autostrăzii Bucureşti-Braşov, traficul de tranzit de pe DN1 (E60) ar putea fi eliminat pe sectorul Valea Prahovei, ducând astfel la fluidizarea circulaţiei şi redând această arteră rutieră naţională traficului zonal în scopuri turistice. Pe de altă parte, în perioada construcţiei autostrăzii, traficul greu va creşte semnificativ, trafic ce nu va putea fi suportat sub nici o formă de actuala tramă stradală. Din aceste motive, imposibilitatea lărgirii DN1 şi traficul greu ce va fi generat de construcţia viitoarei autostrăzi, ar trebui găsită o modalitate de ocolire a centrului oraşului Buşteni, o variantă propusă de ocolire ar putea fi la vest de linia C.F.R, iar o a doua variantă, aceea de traversare a localităţii (S-N).

1.3. Cadrul natural

1.3.1. Relieful

Începând dinspre miazănoapte, privirea cuprinde mai întâi creasta Bucsoiului ce duce la Vârful Omu, apoi urmează spre sud Morarul, cu acele ciudate stânci cunoscute sub numele de „Colţii Morarului”, Piciorul Morarului se termină prin Muchia lungă tocmai la DN1 (tunel). Urmează semeaţa Coştila şi apoi Caraimanul, îndesat şi impunător ce domină Buşteniul, clădit în cea mai mare parte la poalele lui. Spre sud lanţul Bucegilor se continuă mai întâi cu Jepii Mici cu Claia Mare, urmează Jepii Mari, apoi Piatra Arsă şi se termină cu Furnica şi Cota 1400.

La est localitatea este străjuită de muntele Zamora (1826 m) caracterizat printr-o pantă lină. Înaintea tuturor masivelor muntoase din România, Bucegii oferă turiştilor şi alpiniştilor cele mai multe şi mai variate trasee de stâncă, de la cele mai uşoare până la cele de extremă dificultate. Din vârful cel mai înalt - Omu - 2507 m - aflat în nordul masivului, se desprind radiar culmile ce alcătuiesc Bucegii: culmea principală, culmile nordice şi culmea Strunga.