Maramureș

Introducere

Daca cineva intreaba de ce turism rural in Romania, raspunsul poate veni foarte rapid si foarte usor. Doua sunt elementele esentiale care au determinat dezvoltarea acestei forme de turism in ultimii ani in Romania: satul si natura.

Maramuresul a fost si a ramas pana astazi unul dintre nucleele "tari" de civilizatie si habitat aparte in spatiul geo-spiritual romanesc. O calatorie in Maramures este o incantare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor, specifice poporului roman dar uitate in alte zone. Maramuresul este prin excelenta izvorul cel mai bine pastrat al traditiilor stramosesti. Este locul in care simplitatea se imbina armonios cu omenia, conferindu-le acea noblete datatoare de har. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie, cultura si geografie fara profesor. Nu trebuie decat sa priviti si sa ascultati cu mare atentie spectacolul ce va inconjoara. Natura se desfasoara maiestoasa de jur imprejur, iar viata localnicilor , atat de linistita dar atat de bogata, nu va va lasa indiferenti. Versurile de mai jos, desi sunt putine ca numar, exprima foarte bine ceea ce este Maramuresul:

Maramures mititel

Multa dragoste-i in el.

Maramures tara veche

Cu oameni fara pereche.

Scurta prezentare

Situat in nordul tarii, judetul Maramures se intinde pe o suprafata de circa 160 de km de la vest la est si in jur de 60 de km de la nord la sud. Judetul se invecineaza in nord cu Ucraina, raul Tisa formand granita natural ape o lungime de 62 km, in est cu judetul Suceava, in vest cu judetul Satu Mare, la sud cu judetele Cluj, Salaj, Bistrita Nasaud, Acest judet are o suprafata de 6304 kmp, respectiv 2,6 % din teritoriul tarii si are o populatie de 519.057 de locuitori (la 1 iulie 2003), resedinta fiind la Baia Mare. Dintre acestia, 49,3% sunt barbati, iar restul de 50,7% femei. In mediul urban traieste 52,9% din populatia judetului, iar in cel rural 47,1%. Folosind o structura pe grupe de varsta, la aceeasi data se inregistrau: 18, 4% cu varste cuprinse intre 0 si 14 ani, 65,5% cu varste cuprinse intre 15 si 59 de ani, iar restul de 16,1% avand peste 60 de ani. Referitor la populatia ocupata, aceasta era de 197 mii personae, la sfarsitul anului 2003, inregistrand o scadere cu aproape 7% fata de anul 2000. Populatia este alcatuita din romani (81%), maghiari (10,5 %), ucraineni (6,8 %), rromi (1,3 %), germani (0,6 %) si alte nationalitati.

Impartirea administrativa a judetului este urmatoarea: 8 orase (din care 2 municipii), 62 de comune si 226 de sate.

Din suprafata totala a judetului, zona montana ocupa 43%, cu Muntii Rodna si Masivul Pietrosul (2.303 m) - cel mai inalt din Carpatii Orientali - si zona vulcanica cu Muntii Gutai si Tibles (1.300-1.800 m); 30% din suprafata sunt dealuri si platouri iar 27% sunt ocupate de depresiuni, lunci si terase. Padurile reprezinta una din principalele bogatii ale judetului. Suprafata totala a fondului forestier este de 263.895 ha, din care 257.385 ha padure. Principalele cursuri de apa sunt: Somes, Lapus, Iza, Viseu, Vaser, Mara.

Cai de acces: aeroport (Baia-Mare, Satu-Mare); cale ferata (Timisoara-Satu-Mare-Baia-Mare; Bucuresti-Jibou-Baia-Mare; Bucuresti-Sighetul Marmatiei); drumuri nationale (din Bihor: DN 1H, DN 19, DN 19B; din Suceava: DN 18; din Cluj: DN 1C, DN 1F, DN 1G; din Bistrita-Nasaud: DN 17C).

Din punct de vedere turistic, se poate constata o scadere a capacitatii de cazare turistica in 2004 cu 9,6% fata de anul 2003, pe fondul cresterii calitatii serviciilor de cazare, aceasta fiind în anul 2004 de 447,563 locuri-zile. În anul 2004 hotelurile detin cea mai mare pondere 63,9%, din totalul capacitatii de cazare turistica în functiune, taberele de elevi si prescolari 13,2%, motelurile 6,8%, pensiunile agroturistice 5,7%, cabanele turistice 4,3% si restul tipurilor de structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica 6,1%. Indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica în functiune în 2004 a fost de 28,1%, pe total structuri de primire turistica

Prezentarea potentialului turistic al zonei

Potential natural

Munti

- Masivul Pietrosul (Muntii Rodnei)-(de 2.303 m, la 10 km de Borsa), adaposteste cea mai importanta rezervatie naturala din nordul tarii (de interes geologic, botanic si faunistic). Masivul prezinta numeroase urme glaciare (creste, vai, circuri, morene). A fost declarat de UNESCO rezervatie a biosferei;

- Muntii Gutâi-(de 1.443 m), acoperiti cu paduri seculare, fac parte din cadrul lantului muntilor vulcanici. O priveliste bizara ofera 'Creasta Cocosului', la 12 km de Baia Sprie, imens bloc de andezit care domina împrejurimile cu semetia lui salbatica, formeaza o rezervatie.geologica;

- Muntii Tibles-(de 1.839 m altitudine maxima), presarati cu poieni, stânci si stâne, având traseele lungi si obositoare, ce necesita multe popasuri;

- Muntii.Maramuresului

Vai si cascade

- Valea Vaserului-se caracterizeaza printr-o succesiune de peisaje inedite, si formeaza unul dintre cele mai impresionante defilee înguste ale Carpatilor rasariteni, presarati pe ambii versanti cu zeci de izvoare minerale;

- Valea Izei si Marei, trasee care ofera pe lânga peisaje de un mare pitoresc si satisfactia vizitarii unora dintre cele mai vechi biserici din lemn, precum si a unui sir întreg de porti maramuresene, adevarate arcuri de triumf rustice;

- Puzdrele-cu o cadere de 40 m;

- Cailor-cu.o.cadere.de.40.m.

Chei si defilee

- Cheile.Lapusului.(Groape -Cheile sunt sapate în calcarele cristaline ale Culmii Preluca. Cheile, în lungime de cca 25 km, au pereti abrupti.

- Cheile.Tatarului.(Mara) -Chei sapate de Valea Mara, în cursul sau superior, în platoul vulcanic Izvoarele (Vf. Runcu - 1022 m), cuprinse într-o rezervatie geologica, în suprafata de 15 ha. Cheile se caracterizeaza prin pereti abrupti, puternic fragmentati.