Marketing în turism - Apuseni aventură pe râul de aur

Abstract

Proiectul prevede propunerea unei tabere pentru copii de tipul circuit-aventură, pe Valea Arieşului, în defileul munţilor Apuseni. În stabilirea sloganului s-a avut în vedere menţionarea particularităţii zonei, cu notorietate pentru resursele naturale şi antropice- Apuseni, dublată de construcţia <<Aventură pe rîul de Aur>>, cu referire la specificitatea serviciului-circuit-aventură şi utilizarea etimologiei denumirii râului Arieş- râul cu aur, râul aurifer, râul aurului. Oportunitatea acestui tip de serviciu, detaliată în capitolele proiectului dedicate acestui scop are la bază o identificare a cererii de tabere pentru copii la nivel regional, aspecte psiho-comportamentale ale clienţilor (copii şi în subisidiar părinţi) şi celor ce iau efectiv decizia de cumpărare (în acest caz specific, adulţii). Proiectul prevede propunerea unei tabere de 7 zile pentru copii cu patru destinaţii turistice şi dublarea specificului de aventură-circuit cu cel educaţional-gastronomic.

1. Analiza principalelor tendinţe ale pieţei turistice din România

1.1. Tendinţe ale turismului în Uniunea Europeană

O serie de autori consideră turismul drept cea mai dinamică industrie a secolului XXI, argumentele care stau la baza acestor interpretări o constituie în egală măsură procesele de globalizare, dezvoltarea fără precedent a comunicaţiilor şi transferul tot mai accelerat al informaţiei între diverse zone geo-economice.

Turismul este identificat aşadar ca unul din sectoarele cele mai de succes ale economiei mondiale cu o pondere de 4,4% din economia lumii şi peste 200 de milioane de locuri de muncă Serviciile turistice sunt însă ca orice alte produse de consum supuse evoluţiilor economiei mondiale. În anul 2008, potrivit Organizaţiei Mondiale a Turismului (UNWTO) s-au înregistrat 924 de milioane de sosiri în diverse destinaţii turistice cu circa 16 milioane mai mult ca în 2007, dar anii 2009-2010 au adus scăderi dramatice a numărului de sosiri pentru destinaţiile turistice. Potrivit unei evaluări la nivelul Uniunii Europene, în ultimii doi ani Europa a înregistrat un trend negativ ca destinaţie turistică singura performanţă fiind o stagnare a numărului de turişti în aria sud estică mediteraneeană. În ciuda scăderilor numărului de sosiri pentru destinaţiile turistice, statisticile UNWTO spun că turismul a rezistat mai bine din punct de vedere econonomic decât piaţa financiară ori cea a investiţiilor imobiliare. La nivel european numărul locurilor de muncă directe în turism erau evaluate în 2008 la 23, 9 milioane cu creştere estimată pentru 2018 la 26,7 milioane de locuri de muncă

Analiştii în domeniul turismului au identificat în urmă cu mai bine de un deceniu o tendinţă, confirmată de-a lungul anilor, a preferinţelor turiştilor pentru zonele de periferie în dauna zonelor turistice amplasate în “inima” puternicelor state industrializate. Prin periferie, autorii citaţi identifică la nivelul continentului european atât ţările est europene, recent integrate în UE cât şi zonele de periferie a unor state „de margine”, precum fiordurile nordice ori insulele mediteraneene. Din perspectiva turismului de periferie, în opoziţie cu cel legat de „inima” Europei, putem afirma că România este privilegiată potrivit tendinţelor identificate în ultimul deceniu, chiar dacă o serie de analize privind dezvoltarea infrastructurii turistice din România indică deficienţe grave. O serie de studii privind turismul european aplică la nivelul ţărilor Uniunii Europene etichete privind tipul de turism practicat Turismul în România este identificat ca fiind agro-turism, turism religios, cel din Malta şi Olanda turism de navigaţie, cel din Scoţia de aventură şi explorare a naturii, cel din Spania de călătorii cu bicicleta şi ecvestre.

1.2 Caracteristicile pieţei turistice din România. Oportunităţi şi ameninţări pe piaţa turistică din România.

Acelaşi studiu exploratoriu al Uniunii Europene indică faptul că România este deficitară în ceea ce priveşte personalul calificat în turism, în unităţi hoteliere peformante iar operatorii turistici sunt în general– spre deosebire de Olanda spre exemplu- firme sau asociaţii de mici dimensiuni. O altă vulnerabilitate a turismului în România este distribuţia neomogenă a operatorilor de turism, a serviciilor turistice în general. Se observă astfel o concentrare pe zonele Deltei Dunării, a litoralului, în Bucureşti, parţial în Transilvania, ceea ce în opinia analiştilor UE duce la o exploatare ineficientă a potenţialului turistic al ţării în condiţiile în care concentrarea pe anumite zone impiedică dezvoltarea şi promovarea turistică a altor zone considerate cu un potenţial turistic remarcabil.