Marketingul și managementul destinației turistice - proiect Drumul Vinului - Cramele Recaș

CAPITOLUL I

DESCRIEREA DESTINAŢIEI

Din cele mai vechi timpuri vinul de aici a stârnit, şi apoi a domolit, setea trupului şi a spiritului.

Primele informaţii generale despre cultura viţei de vie în zona Banatului aparţin perioadei ocupaţiei romane asupra provinciei Dacia, secolul 3 dupa Hristos. Legende mai vechi însă spun ca pe aceste meleaguri s-a născut şi a copilărit Bachus, zeul vinului la Daci adoptat apoi de greci ca Bachus-Dyonisos, şi de romani ca Bachus.

Cel mai vechi document scris despre viile Recaşului este datat din 11 noiembrie 1447, fiind un act prin care Mihail de Ciorna, Banul Severinului, cumpăra viile de la Ioan şi Ecaterina Magyar pentru 32 florini ungureşti de aur.

Începand din 1772 şi până în 1786 au emigrat în regiune, de bună voie sau datorită sărăciei, un număr impresionant de Svabi, locuitori din Bavaria, din zona Ulm, zona în care se vorbea dialectul Scwaben. Convieţuirea dintre romani şi germani a completat toate premisele legendei: pământ roditor, soare generos, oameni harnici şi pricepuţi.

Trecând de la tradiţie şi istorie către prezent, se poate spune ca binecuvântarea legendarului zeu continuă să ocrotească destinul viilor din Recaş. Oamenii de aici nu s-au mulţumit să trăiască din amintiri şi au adus în Recaş tot ceea ce este nou în domeniul vinului şi viticulturii.

Fig. 1 – Recaş judeţul Timiş

Aflat într-o zonă de deal, Recaşul se mândreşte cu cea mai renumită zona viticolă din vestul României.

Datorită deosebitelor condiţii climaterice din regiune favorabile viei şi nivelului tehnologic ridicat, „Cramele Recaş” este cel mai mare exportator de vin îmbuteliat din ţară şi se numără printre primii trei exportatori de vin îmbuteliat şi vin vrac din România, acest fapt fiind o încununare a unei tradiţii atestate documentar de peste 600 de ani.

„Din respect pentru vin” este moto-ul acestei companii, într-o continuă ascensiune. Recunoaşterea vinurilor de Recaş aduce mulţumire producătorilor, cât şi o deosebită satisfacţie consumatorilor lor, dovedind că „vinul aduce cu el bucuria, puterea, tinereţea, sănătatea, imaginaţia şi creaţia” (Pirret). Garanţia calităţii este asigurată de specialişti de renume români şi străini.

„Cramele Recaş” cultivă o suprafaţa de 750 de ha de viţă de vie cu o producţie medie de peste 10 tone la hectar, atât cu soiuri autohtone (Fetească Regală, Cadarca, Mustoasa) cât şi cu soiuri consacrate (Chardonnay, Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Pinot Noir, Burgund, Traminer, Merlot, Cabernet Sauvignon), astfel: 150 de ha soiuri pentru struguri de masă, 300 de ha soiuri pentru vinuri albe şi 250 de ha soiuri pentru vinuri roşii. În 2008 s-au mai plantat încă 100 de ha de viţă de vie.

Ca o recunoaştere a valorii vinurilor produse de Cramele Recaş, în decursul anilor, aceste vinuri au obţinut peste 100 de medalii de aur şi argint, la diverse concursuri naţionale şi internaţionale. România, al 9-lea producător de vin din lume, deţine o piaţă de desfacere importantă, din care pentru Cramele Recaş menţionăm: SUA, Coreea de Sud, Canada, Hong-Kong, UK, Australia, Germania, Japonia, Austria, Malaezia, Belgia, Spania, Olanda, Franta, Danemarca, Cehia, Slovacia, Italia.

CAPITOLUL II

JUSTIFICAREA ALEGERII TEMEI

Turismul viticol include promovarea "Drumului vinului" prin crame, puncte sau centre de degustare ale societăţilor viticole, dar şi promovarea societăţilor care desfăşoară activităţi în acest domeniu.

Turismul viticol scurtează, de fapt, distanţele dintre iubitorii de vin şi producători, iar turiştii care pot vedea la faţa locului procesul de obţinere a vinului şi efortul care însoţeşte acest proces vor fi primii promotori ai consumului de vin bun, autentic.