Modalități de organizare a serviciului de cazare la Hotel Vega

INTRODUCERE

Turismul reprezintă un fenomen economico-social specific civilizaţiei moderne, puternic ancorat în viaţa socială şi influenţat de evoluţia ei. Adresându-se unor segmente sociale largi şi răspunzând pe deplin nevoilor acestora, turismul se caracterizează printr-un înalt dinamism la nivel naţional şi internaţional. Ca domeniu de activitate un profil complex, reuneşte un ansamblu de bunuri şi servicii proprii mai multor sectoare, fiind punctul de interferenţă al acestora.

Prin caracterul său de masă şi conţinutul complex, turismul antrenează un vast potenţial material şi uman cu implicaţii importante asupra evoluţiei economice şi sociale în ansamblul ei, asupra relaţiilor internaţionale.

Cercetările efectuate asupra rolului turismului au evidenţiat faptul că are un impact considerabil asupra economiei şi culturii diferitelor ţări. Acţiunea sa se manifestă pe o multitudine de planuri, de la perfecţionarea structurii economice la perfecţionarea structurii sociale, de la valorificarea superioară a resurselor la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă.

Turismul apare astfel ca un mijloc de diversificare a structurii economice prin crearea unor activităţi sau ramuri proprii (industria de agrement, agenţii de voiaj) sau dezvoltarea la noi dimensiuni a celor existente.

Dezvoltarea turismului exercită o influenţă pozitivă şi asupra utilizării forţei de muncă în sensul creării unor noi locuri de muncă, astfel că, în ţări cu circulaţie turistică dezvoltată, numărul persoanelor ocupate în acest sector depăşeşte 5-10% din totalul populaţiei active.

Având în vedere aceste avantaje, este normal să vedem în următorii ani o creştere spectaculoasă a circulaţiei turistice, dublată de diversificarea şi amplificarea implicaţiilor sale.

Pentru realizarea acestor obiective, agenţii economici care acţionează în sfera turismului, şi nu numai aceştia, folosesc un arsenal de tehnici şi metode însuşite din managementul întreprinderilor din care nu trebuie să lipsească cele referitoare la funcţia calităţii. Acestea trebuie să ocupe un rol primordial în cadrul conducerii întreprinderilor, datorită implicaţiilor economice şi sociale care sunt de mare profunzime atât la producător, cât şi la beneficiar.

Cifra de afaceri a întreprinzătorului, indiferent de statutul său, este dependentă de volumul vânzărilor pe piaţă, unde reuşesc numai acele produse (mărfuri şi servicii) care au un grad de utilizare mai ridicate şi sunt obţinute în condiţii de eficienţă.

Reglarea pieţei prin cerere şi ofertă are la bază două pârghii esenţiale: calitatea şi preţul. Între acestea există o relaţi de intercondiţionare reciprocă. Astfel, un nivel mai ridicat al calităţii presupune o creştere a preţului de producţie care influenţează asupra preţului de vânzare cu amănuntul.

Kaoru Ishikawa, inventatorul cercurilor de calitate în Japonia, preciza necesitatea de a-l forma în spiritul calităţii în primul rând pe conducătorul întreprinderii, care fără o asemenea pregătire nu poate fi numit în funcţia de manager.

Locul şi importanţa funcţiei calităţii în managementul întreprinderii rezultă şi din dependenţa fără precedent a societăţii contemporane faţă de calitate.

CAP I Introducere în industria ospitalităţii

1.1 Industria ospitalitaţii

1.1.1 Definirea conceptului de ospitalitate

Serviciile de cazare și de alimentaţie au un rol distinct, esenţial și primordial în ansamblul prestaţiei turistice, fiind prin natura și conţinutul lor, serviciile de bază ale consumului turiștilor la locul de petrecere a vacanţei. În teoria turismului, pentru a desemna în mod unitar aceste două categorii de servicii, se foloseşte termenul de ospitalitate. În “Oxford English Dictionary” ospitalitatea este definită ca fiind “primirea și gazduirea oaspeţilor, vizitatorilor și străinilor cu generozitate și bunăvoinţă”, iar în “Le petit Larousse” sensul originar al acestei noţiuni desemnează acţiunea de a primi si găzdui pe cineva. Pornind de la aceste definiţii etimologice, ospitalitatea poate fi definită ca fiind ansamblul de activităţi ce oferă cazare și/sau servicii de alimentaţie persoanelor ce se află în alt loc decât reședinţa obișnuită. Ţinând cont de amploarea acestor activităţi, de volumul investiţiilor atrase, de dimensiunea forţei de muncă implicate, în mod uzual se folosește conceptul de industria ospitalităţii.

Industria ospitalităţii furnizează servicii pentru persoane ce se află departe de casă indiferent de durata acestei perioade. Aceste servicii variază în funcţie de nevoile specifice atât ale turistului cât și ale prestatorului de servicii, de aceea este important ca personalul din acest domeniu să poată identifica nevoile variate ale clienţilor și să poată acţiona și furniza serviciile așteptate.