Municipiul Sighișoara

Argument

La baza alegerii temei de fata,, sta deosebita placere pentru obiceiurile si cultura epocii medievale care este pastrata cu sfintenie in acest loc.

Odata ajuns in acest minunat loc – Sighisoara, te face sa te atasezi de minuatii locuitori, care sunt oameni foarte calzi si primitori, de obiceiurile, traditiile si locurile nemaintalnite la noi in tara si pastrate de-a lungul anilor de municipalitatea orasului si de locuitorii sai.

De asemenea am avut placerea de a constata ca locuitorii acestui minunat oras sunt oameni primitori, prietenosi si foarte interesanti.

In fiecare an Sighisoara atrage sute de mii de iubitori ai artei medievale la cel mai spectaculos festival intalnit la noi in tara : „Festivalul de Arte Medievale – Sighisoara”. Participarea la acest festival este o experienta unica cu care o data intalnit nu o poti uita , ramanand un loc aparte in sufletul fiecarui tanar ce are aceasta ocazie.

Scurt istoric

Sighisoara de-a lungul timpului

Municipiul Sighisoara (germana Schässburg, maghiara Segesvar) se afla undeva în centrul tarii, la 55 km de Targu Mures, 97 km de Sibiu, 121 km de Brasov si 328 km de Bucuresti. Este una dintre putinele cetati medievale locuite din sud-estul Europei si singura de acest gen din România Întemeierea este datata în cronicile secolului al XVII-lea la 1191 si 1198, însa prima atestare documentara a orasului este facuta in 1280. Zona orasului este locuita, cu mici întreruperi, de aproximativ 4000 de ani, fiind atestate arheologic o asezare din epoca bronzului, doua asezari dacice din epoca fierului, un castru roman pentru paza drumului, o asezare a daco-romanilor si a urmasilor lor.

Începând cu a doua jumatate a secolului al XII-lea, regii Ungariei aduc colonisti germani în sudul Transilvaniei. Sasii întemeiaza lânga apa pârâului Saes (Shaas) o asezare rurala. Localitatea va împrumuta denumirea pârâului la sfârsitul secolului al XIII-lea.

Se presupune ca la începutul secolului al XIII-lea asezarea avea o mica fortificatie pe platoul superior al Dealului Cetatii, fortificatie distrusa de invazia mongola din anii 1241-1242 si reconstruita. Aceasta fortificatie este mentionata documentar in 1280 sub numele de Castrum Sex. Pe platoul inferior al Dealului Cetatii se stabilesc doua ordine manastiresti: calugarii dominicani la 1298, care mentioneaza documentar localitatea sediu al manastirii Schespurch (Schassburg), si ordinul franciscan.

În secolul al XIV-lea asezarea se urbanizeaza, ca urmare a venirii altor colonisti mestesugari. În 1367 localitatea este mentionata ca Civitas de Segusvar. În secolul al XV-lea se construiesc zidul si turnurile de aparare care înconjoara Dealul Cetatii. Zidul este mentionat pentru prima data la 1490.

În secolele XV-XVII urmeaza perioada de maxima prosperitate pentru orasul cetate, fiind amplasat la intersectia unor importante drumuri medievale. Sighisoara este localitatea cu cel mai vechi statut orasenesc din Transilvania (1517). Dupa numarul mestesugarilor (25) era comparabil cu orase importante din vestul Germaniei. A întretinut un comert înfloritor cu celelalte orase sasesti, cu diferite zone ale Transilvaniei, cu Tarile Românesti, dar a participat si la marele comert, prin intermediul Brasovului stabilind contacte pâna în Persia si Tarile de Jos. O dovada sunt cele 35 de covoare orientale aflate si azi în Biserica Manastirii.

Învatamântul se situa la nivel ridicat, fapt dovedit si de cei 95 de studenti sighisoreni prezenti la universitatile din Viena si Cracovia între 1402-1520. Scoala din deal, mentionata la 1522 se presupune ca este mai veche.

La începutul secolului al XVI-lea orasul este un important centru artistic reunind activitatea unor pictori, sculptori, creatori de mobilier, artisti in piatra, bronz, lemn, mesteri ai orgilor sositi din Konigsberg, Salzburg, Boemia, Tirol dar si autohtoni, ca Elias Nicolai - cel mai mare sculptor al barocului transilvanean - care au lasat dovezi si în cele doua biserici evanghelice: Biserica din Deal si Biserica Manastirii (tabernacol, amvon, pietre de mormânt, strane, cristelnite, o orga între cele mai bune din Transilvania).

Pe plan politic Sighisoara a gazduit Diete partiale si o Dieta a Transilvaniei. La Biserica din Deal s-a încoronat un principe al Transilvaniei; orasul a avut legaturi cu voievozii români si a dus o politica favorabila habsburgilor, un exemplu este conflictul orasului cu Rakoczi, adversar al Austriei.

Arhitectura a fost influentata de diversi factori. Arhitectura militara (zid si turnuri de aparare) a fost conditionata de folosirea masiva a armelor de foc, ceea ce duce în secolele XVI-XVII la doua supraînaltari ale incintei fortificate. Arhitectura civila este influentata de cei bogati, marturie stau edificiile din piatra din zona centrala: Casa cu cerb a patriciatului, Casa Venetiana - locuinta primarului, Casa Vlad Dracul a autoritatilor orasului, a corpului de paza si pentru oaspeti. Arhitectura ecleziastica a fost marcata de cresterea numarului membrilor si a fortei economice a comunitatii: Biserica din Deal si Biserica Manastirii edificate în secolele XIII-XV. Biserica din Deal este cel mai important monument al orasului si a patra ca importanta între bisericile gotice ale Transilvaniei.

Sighisorenii au fost implicati în convulsiile istorice ale spatiului transilvan si al României actuale:

- voievodul Vlad Dracul, purtator permanent al colanului din aur al ordinului Dragonului, primeste gazduire (1431-1436) si sprijin pentru ocuparea tronului Tarii Românesti. În 1431 apare pentru prima data într-un document emis de voievod denumirea româneasca a localitatii Sighisoara;

- razboiul taranesc din 1514 razvrateste si o parte a populatiei cetatii;

- cel mai mare voievod al românilor, Mihai Viteazul, este sprijinit material în actiunea sa de cucerire a Transilvaniei (1599);

- la 31 iulie 1849 orasul este martor la lupta de la Albesti si a înfrângerii armatei revolutionare maghiare.

Diverse calamitati s-au abatut de-a lungul timpului asupra Sighisoarei: 1777, cea mai mare inundatie cunoscuta de oras; 1709 ciuma decimeaza 1300 din cei 3000 de locuitori; 1738 cel mai mare cutremur; 1676 cel mai mare incendiu care distruge trei sferturi din oras.