Munții Codru Moma - prospectare turistică

Fondul morfoturistic

Muntii Apuseni,bastionul cu care se inchide arcul Carpatilor romanesti, trimit spre vest 3 prelungiri peninsulare ce patrund in Campia Crisurilor. Prelungirea centrala o formeaza Muntii Codru-Moma, incadrati de Muntii Padurea Craiului la nord si Muntii Zarand la sud.

Spre deosebire de Muntii Padurea Craiului si Zarand care se leaga cu insertii puternice de masa mare a Apusenilor, respectiv de Muntii Vladeasa si Metaliferi,Muntii Codru-Moma au o legatura extrem de slaba, un fel de punte ingusta ce-i leaga de Muntii Bihor. Acest fapt face ca ei sa fie mai bine conturati, cu limite pregnante si aproape detasati de partea centrala a Apusenilor, aparand ca o masa muntoasa insulara inconjurata de depresiuni.

Spre nord limita o formeaza Crisul Negru cu un segment din cursul mijlociu. El taie de fapt un defileu prin mijlocul formatiunilor geologice ce constituie Muntii Codru-Moma care se prelungesc structural si la nord de Cris, formand cateva proeminente cum ar fi Piatra Pietranilor. La est limita muntilor este la inceput pregnanta, fiind determinata de larga depresiune a Beiusului, un golf ce se insinueaza intre ei si Muntii Bihor. Spre sud-est, insa, o zona de dealuri impadurite leaga cele 2 grupe de munti formand “puntea” amintita, de fapt cumpana de ape intre bazinele celor 2 Crisuri: cel Negru si cel Alb. Limita intre Muntii Codru Moma si Bihor poate fi pusa aici, pe valea Curetu sau, in mod conventional, pe soseaua Vascau-Brad care strabate aici Delul Mare. Spre sud, limita muntilor o formeaza valea Crisului Alb care ii desparte de Muntii Zarand. In sfarsit, spre vest, marginea muntilor nu este pregnanta caci ei coboara lent,prin culmi domoale, spre Campia Crisurilor.

In limitele descrise, Muntii Codru-Moma ocupa o suprafat de circa 1200 kmp, fiind astfel comparabili cu alti munti ai tarii, chiar mai mari decat Muntii Bucegi, Retezat sau Ceahlau. Inaltimea maxima o ating in Muntii Plesu, de1112 m.

Dup acum ii arata si numele, Muntii Codru-Moma sunt formati din 2 grupe montane distincte: Muntii Codru si Muntii Moma, separati destul de net de 2 vai divergente, valea Briheni (in est) si valea Moneasa(in vest). Muntii Codru ocupa partea de nord si sud-vest a masivului, muntii Moma partea de sud-est.

Alcatuire geologica

Muntii Codru-Moma fac parte din zonele interne ale Carpatilor fiind constituiti din formatiuni paleozoice si mezozoice , la care se adauga, in mica masura, roci vulcanice tertiare. Ei au o structura tipica in panze de sariaj, adica cu unitati tectonice suprapuse, ca urmare a miscarilor de cutare ce au avut loc in timpul ultimei perioade a erei mezozoice, in cretacic. Acest fapt face ca formatiunile sa constituie la suprafata un mozaic, usor de descifrat daca se cunoaste extensiunea fiecarei unitati.

Muntii Codru prezinta in partea de vest o strucutura monoclinala, cu formatiuni dispuse longitudinal(de la nord la sud) si caderi spre est. Faptul face ca in marginea de vest a muntilor sa apara formatiunile cele mai vechi, adica sisturile cristaline, formatiuni sedimentare permiene(permianul fiind ultima perioada a paleozoicului) precum si roci eruptive permiene-riolite(porfire cuatifere).Peste acestea se dispune o stiva puternica de roci apartinand celor trei perioade ale erei mezozoice(triasic, jurasic si cretacic), intre care retin atentia, pentru rolul lor in crearea peisajului carstic, calcarele di dolomitele triasice. Aceasta structura longitudinala este constanta pentru toata marginea de vest a masivului, din marginea de nord, de dincolo de Crisul Negru, pana aproape de Valea Crisului Alb.

Spre est, succesiunea de formatiuni paleozoice si mezozoice se repeta intr-o alta unitate tectonica superioara, astfel ca peste formatiunile cretaice ale primei unitati se dispun-tectonic- formatiuni paleozoice ale celei de a doua. In aceasta unitate, la elementele litologice mentionate se adauga o puternica formatiune eruptiva permiana de bazalte. In sfrasit, pe marginea de est a masivului apare o a treia unitate, la care fenomenul de suprapunere a unor roci vechi peste altele noi se repeta.

Muntii Moma prezinta aceeasi structura de sariaj, cu diferenta ca aici structurile sunt dispuse latitudinal(de la est la vest) cu caderi concentrice, ceea ce face ca formatiunile paleozoice sa apara la nord-vest si sud, prinzand in centru formatiunile mezozoice. Acestea sunt constituie aproape exclusiv din calcare ce duc la dezvoltarea, aici, a unui vast podis, Platoul Vascau.

Pe marginea de sud a Muntilor Moma apar formatiuni eruptive tertiare, care nu sunt in marea majoritate decat aglomerate si cenusi vulcanice, fapt pentru care aici nu exista aparate vulcanice ci doar platouri cu relief sters.

De jur imprejur, Muntii Codru-Moma sunt inconjurati de depresiuni care au jucat rolul de bazine sedimentare in timpul tertiarului, aici acumulandu-se formatiuni detritice: nisipuri, pietrisuri, argile.