Munții Trascăului

I. FONDUL MORFOTURISTIC

Muntii Trascaului sunt situati in partea sud-estica a Muntilor Apuseni, dominand valea Muresului in aval de confluenta cu Ariesul. Desfasurati pe o distanta de circa 75 km, de la nord de Aries pana in valea Ampoiului, pe directia nord-nord-est - sud-sud-vest, ei prezinta un paralelism aproape perfect cu valea, respectiv cu Culoarul Muresului. Muntii Trascaului reprezinta subunitatea nord-estica a Muntilor Metaliferi, care domina pe o lungime apreciabila valea Muresului. Avand o pozitie marginala pe laturile vestica si sudica ei intra in contact cu alte zone montane, in timp ce inspre nord si est ei domina depresiunea colinara a Transilvaniei. Desi nu prea inalti, priviti dinspre Culoarul Muresului, Muntii Trascaului inregistreaza, pe alocuri, 1.000 m diferenta de nivel. In general, limitele acestei unitati montane sunt pregnante, exceptie facand doar zona lor sud-estica.

Fara sa atinga inaltimea intalnita in alte grupe ale Carpatilor Romaniei, Muntii Trascaului reprezinta, totusi, o unitate extrem de diversificata ca peisaj, cu un remarcabil potential turistic, doar in parte valorificat pana in prezent in ciuda faptului ca au inaltimi sub 1 400 m, ci apar destul de impunatori, mai ales cand sunt priviti din Culoarul Muresului, de unde-si dezvaluie un profil crenelat, cu acel aer de atragatoare salbaticie. Muntii Trascaului reprezinta o unitate montana care compenseaza lipsa urmelor glaciare, a piscurilor semete, cu alte valente — cu nimic mai prejos ca importanta — dintre care am aminti micro-relieful periglaciar, bine reprezentat aici. Atractia turistica pe care o exercita acest masiv consta, poate, tocmai din neasteptata lor complexitate si diversitate peisagistica.

Fara indoiala, un rol important in definirea trasaturilor cadrului natural al Trascaului il are relieful carstic, bine reprezentat, ce cuprinde intreaga gama de forme specifice, ce se impun, mai totdeauna, cu multa personalitate in peisaj. In plus, integrarea acestui tip de relief in cadrul morfologiei dezvoltate pe celelalte roci — sedimentare, magmatice si metamorfice — se face intr-o armonie peisagistica desavarsita. Calatorul ajuns in imparatia de culmi, de creste sau platouri, intrerupte neasteptat de vai prapastioase, intalneste, la tot pasul, privelisti de o frumusete aparte. In timp ce in nordul si in sudul acestei uriitati montane asezarile apar doar pe vai si in cadrul depresiunilor, in partea centrala a Muntilor Trascaului satele si catunele urca pana sus pe coama lor, risipindu-se, sub forma de „cranguri", printre ogoare si integrandu-se, astfel, peisajului specific al Tarii Motilor.

Natura a inzestrat spatiul carpatic al Trascaului cu numeroase locuri interesante nu numai din punct de vedere stiintific, dar si turistic, numele unora avand deja o mare rezonanta, precum Cheile Turzii, Turenilor, Rametului, Galditei, Intregaldelor, Cetii, Aiudului, Ampoitei, apoi masivele calcaroase Bedeleu si Ciumerna, Coltii Trascaului si Piatra Cetii, pesterile Huda lui Papara, Poarta Zmeilor, Bisericuta, Liliecilor, marea dolina Vana-tara, o serie de defilee ca cele ale Ariesului, Iarei, Hasdatelor etc., pentru a nu aminti decat cateva dintre ele. Chiar daca este slab reprezentat, sau chiar de loc relieful glaciar si cel vulcanic, voi acorda 12 puncte din maximum de 16 pentru excelenta reprezentare relieful de calcare, gonglomerate si gresii. Detalierea si prezentarea punctajului respectiv a obiectivelor o voi face in parte pentru fiecare unitate administrativa, mentionand ca toate cele 12 puncte le va primi relieful pe gresii, calcare si conglomerate, deoarece celelalte tipuri de relief nu sunt prezente aici. Totalul obiectivelor este de 113, impartite astfel:

• Ighiu cu 9 obiective primeste 0.96 puncte, obiectivele fiind:

-Pestera Liliecilor – este o pestera suspendata, dupa portal, galeria se îngustează, creând impresia că intrarea în peşteră ar fi undeva jos. Continuarea este de fapt în faţă, sus, la circa doi metri. După o zonă strâmtă se ajunge într-o sală de 12 x 10 m, cu podea puternic ascendentă. Spre nord (stânga) pleacă o galerie ascendentă care se termina după 15 m într-o diaclază cu hornuri înguste. Peştera are 109 m dezvoltare, denivelare 10 m, extensie 33 m. Poate fi vizitată fără dificultate, nesolicitând echipament special doar o lanterna. Inconvenientele sunt create de argila care rămâne pe haine şi de guano (excrementele liliecilor).

-Pestera Gaura Calului

-Cheile Ampoitei - situate in bazinul mijlociu al raului cu acelasi nume, in aval de localitatea Lunca Ampoitei. Au o lungime de aproximativ 1300 m si prezinta o desfasurare pe directia nord-vest sud-est. Cheile Ampoitei fac parte din categoria formelor de origine epigenetica Ampoita, afluent pe stanga al Ampoiului, si-a dezvoltat bazinul hidrografic la extremitatea sudica a barei calcaroase a Ciumernei. Intial, raul s-a grefat in formatiunile moi ale flisului cretacic, pe care le-a inalturat treptat, largindu-si valea, maturizandu-se.

-Pietrele Ampoitei - sunt olistolite de calcare situate aproape de varsarea raului Ampoita in Ampoi, la o altitudine de 40 m fata de talveg. Sunt trei blocuri izolate de calcar numite Stogurile Popi, cu peretii verticali de culoare alba. Cel mai mare are o inaltime de 25 m si un diametru de circa 20 m, contrastand cu formele domoale ale zonei din jur. Nu sunt calcare omogene, ci breccii cu elemente calcaroase si ciment calcaros ce inglobeaza orbitoline, indicand varsta aptiana a proceselor de formare a brecciei. Blocurile sunt desprinse dintr-o faleza calcaroasa si alunecate pe taluzul continental, apoi prinse in sedimentarea flisului cretacic, in zona marina litorala.

-Piatra Grohotisului

-Piatra Poienii

-Varful Hulmurilor – 1252 m

-Varful Sfredelasu – 1133 m

-Varful Fabian – 1064 m

• Intregalde cu 19 obiective primeste 2 puncte, obiectivele fiind:

-Platoul Ciumerna – platou calcaros, ce prezinta numeroase doline;

-Poiana Ascunsa – este o zona carstica cu relief haotic, ce prezinta numeroase microforme;

-Pietrele Haldahoaia

-Piatra Craivii – este un masiv calcaros, de forma conica, inaltime de 1078 metrii, este un punct de belvedere

-Piatra Cetii - reprezintă un masiv muntos bine conturat, situat la obârşia Văii Cetea. Prin forma sa specifică, modelată în calcare; onstituie de asemenea un obiectiv turistic datorită detaşării sale ca înălţime faţă de culmile din jur. Cel mai înalt punct al masivului este Vârful Piatra Cetii- 1233 m;

-Muntele Cetii – prezinta stanca „Calugarii”

-Pesterea Bisericuta - este situată la 15 m sub nivelul Platoului Ciumerna. Intrarea orientata NV dă acces direct într-o sala de 15/10 m. înalta de 4 m. Continuă cu un culoar în forma de Z care dă acces într-o noua sală. Aici apar primele formaţiuni, stalacmite, stalactite, coloane,montmilch. Interesant că toţi pereţii sunt acoperiţi cu piele de leopard. Sunt pete de un maro mai inchis pe fond galben formate de cristalizări influenţate de apa de condens de pe perete. Fenomenul este puţin studiat. Dupa un alt coluar ajungem în Sala Neagră, cu scurgeri parietale inchise la culoare. În partea stângă se deschide Puţul Negru care dă acces într-o săliţă, iar în dreapta, un puţ strâmt prin care se ajunge în Sala Urşilor. Între aceste două sali există o conexiune pe sub galeria principală.

-Pestera Haldahaia

-Avenul Gaura Calului

-Dealul Albii – 1257, punct de belvedere

-Cheile Fenes - o cheie salbatica, cu pereti abrupti, adancita cu peste 600 m in platourile valurite ce niveleaza muntii invecinati, lunga de 1200 m. La intrarea in chei, dinspre satul Fenes, atrag atentia doua stanci inalte si subtiri, deosebit de interesante asemenea unor coloane de 65 respectiv 75 m care poarta numele de Pietrele Caprei.

-Cheile Gladitei – lungi de 1 km, formata in urma intersectarii raului cu un pinten calcaros de tip contrafort, in urma careia au rezultat pereti inalti si un microrelief format din creste zimtate, turnuri, stalpi sau arcade.

-Cheile Intregaldelor - reprezinta capatul din amunte al cursului transversal al Galzii in Muntii Trascaului, sapati in calcare, spre localitatea Modolesti. Aceasta cheie s-a format in urma unui fenomen de captare, ce a avut loc la nivelul inseuarii de 850 m de la Cristesti, fenomen care a determinat drenarea partii celei mai sudice a vechiului curs longitudinal, pe un drum mai scurt, inspre Mures. Microrelieful rezidual apare in forme foarte variate, indeosebi pe versantul stang, unde sunt prezente creste zimtate, turnuri piramidale, stalpi, arcade, „ciuperci”, spintecaturi, ogive. Pe ambii versanti apar poduri naturale — ultimele resturi din niste pesteri foarte vechi — distruse de eroziune. Datorita morfologiei variate, a formelor care dau maretie acestor locuri, cheia Intregaldelor, alaturi de cheia Rametului si cheia Turzii este una dintre cele mai renumite din tara;

-Varful Balcoi – 1348 m

-Varful Magurii – 1264 m

-Varful Arsurii – 1151 m

-Varful Poiana Magurii – 1235 m

-Varful Ciuha

-Varful Baiesului – prezinta relief de doline si lapiezuri.

• Livezile cu 10 obiective, primeste 1.1 punct, obiectivele fiind:

-Dealul Sesuri

-Dealul Lopezile

-Piatra Butanului

-Poiana Aiudului

-Defileul Rachisului – lung de 8 km