Munții Trăscăului - zona Râmețului

1.1. Cadrul natural

Incursiune în zona Munțiilor Trascăului- Râmeț

Munţii Trăscăului sunt situaţi în partea sud-estică a Munţilor Apuseni, dominând valea Mureşului în aval de confluenţa cu Arieşul. Desfăşuraţi pe o distanţă de circa 75 km, de la nord de Arieş până în valea Ampoiului, ei prezintă un paralelism aproape perfect cu valea, respectiv cu Culoarul Mureşului.

Munţii Trăscăului reprezintă subunitatea nord-estică a Munţilor Metaliferi, care domină pe o lungime apreciabilă valea Mureşului. Având o poziţie marginală pe laturile vestică şi sudică ei intră în contact cu alte zone montane, în timp ce înspre nord şi est ei domină depresiunea colinară a Transilvaniei. Priviţi dinspre Culoarul Mureşului, Munţii Trăscăului înregistrează, pe alocuri, 1.000 m diferenţă de nivel. În general, limitele acestei unităţi montane sunt pregnante, excepţie făcând doar zona lor sud-estică. Munţii Trăscăului reprezintă o unitate montană care compensează lipsa urmelor glaciare, a piscurilor semeţe, cu alte valenţe — cu nimic mai prejos ca importanţă — dintre care amintim micro-relieful periglaciar, bine reprezentat aici.

Fără să atingă înălţimea întâlnită în alte grupe ale Carpaţilor României, Munţii Trăscăului reprezintă, totuşi, o unitate extrem de diversificată ca peisaj, cu un remarcabil potenţial turistic, doar în parte valorificat până in prezent.

Atracţia turistică pe care o exercită acest masiv constă, poate, tocmai din neaşteptata lor complexitate şi diversitate peisagistică. Fără îndoială, un rol important în definirea trăsăturilor cadrului natural al Trăscăului îl are relieful carstic, bine reprezentat, ce cuprinde întreaga gamă de forme specifice, ce se impun, mai totdeauna, cu multă personalitate în peisaj. În plus, integrarea acestui tip de relief în cadrul morfologiei dezvoltate pe celelalte roci — sedimentare, magmatice şi metamorfice — se face într-o armonie peisagistică desăvârşită.

Călătorul ajuns în împărăţia de culmi, de creste sau platouri, întrerupte neaşteptat de văi prăpăstioase, întâlneşte, la tot pasul, privelişti de o frumuseţe aparte. În timp ce în nordul şi în sudul acestei unităţi montane aşezările apar doar pe văi şi în cadrul depresiunilor, în partea centrală a Munţilor Trăscăului satele şi cătunele urcă până sus pe coama lor, risipindu-se pe crestele munţilor.

Natura a înzestrat spaţiul carpatic al Trăscăului cu numeroase locuri interesante nu numai din punct de vedere ştiinţific, dar şi turistic, numele unora având deja o mare rezonanţă, precum cheile Turzii, Turenilor, Râmeţului, Găldiţei, Întregaldelor, Cetii, Aiudului, Ampoiţei, apoi masivele calcaroase Bedeleu şi Ciumerna, Colţii Trăscăului şi Piatra Cetii, peşterile Huda lui Papară, Poarta Zmeilor, Bisericuţa, Liliecilor, marea dolină Vânătara, o serie de defilee ca cele ale Arieşului, Iarei, Hăşdatelor etc., pentru a nu aminti decât câteva dintre ele.

Existenţa unei reţele optime de drumuri — situate fie la periferia perimetrului montan al Trăscăului, fie direcţionate spre inima acestuia, unele dintre ele reuşind să-l traverseze — la care se adaugă un adevărat păienjeniş de poteci, facilitează accesul spre cele mai îndepărtate şi izolate puncte de interes turistic. Noi drumuri în curs de modernizare, traseele turistice marcate, crearea de noi baze de cazare şi de alte dotări vin în întâmpinarea celor dornici sa pătrundă în lumea de frumuseţi a acestor munţi, care ni se oferă cu dărnicie, rezervându-şi, totodată, încă multe alte taine, mai ales legate de lumea tăcută şi rece, ostilă uneori la prima vedere, dar mereu fascinantă a adâncurilor.

Comuna Râmeț este situată în partea central-nordică a județului Alba, în Munții Trascăului, pe cursul mijlociu al râului Stremț, la o distanță de 56 km de municipiul Alba Iulia, resedința județului și la 24 km de Aiud. Având în componența sa 12 sate, respectiv Râmeț- reședința de comună, Boțani, Brădești, Cheia, Cotorăști, Florești, Valea Făgetului, Valea Inzelului, Valea Mănăstirii, Valea Poienii, Valea Uzei și Vlădești, comuna Râmeț se întinde pe o suprafață de 7944 ha, cu o populație în număr de 751 locuitori, respectiv 9,5 loc/kmp.

În ceea ce privește accesul spre aceste meleaguri, există patru căi principale de acces:

Din centrul orașului Teiuș, situat la 80 km de Cluj-Napoca urmăm cale de 18 km drumul asfaltat de-a lungul văii Geoagiului, care ne duce la Mănăstirea Râmeț. De la Mănăstirea Râmeț ajungem în 5 minute la Cheile Mănăstirii, iar peste 300 m ne aflăm în fața Cabanei Râmeț.

Din Aiud urmam 3 km șoseaua spre Cheile Aiudului - Buru, iar apoi o luăm la stânga spre Cabana Sloboda (8 km). Șoseaua asfaltată se termină aici, de unde începem un urcuș susținut pe unul din cele mai pitorești drumuri din Apuseni. După 23 km din Aiud ajungem în satul Râmeț de unde într-o oră putem coborî pe potecă la Manastirea Râmeț. Dacă continuăm drumul din Râmeț, după 7 km ajungem la Brădești, de unde putem urma poteca marcată ce ne coboara într-o oră în satul Cheia, amonte de Cheile Râmețului.

La 4 km din Teiuș spre Alba Iulia, cotim la dreapta pe valea Galdei, iar după ce străbatem Cheile Galdei și Cheile Întregaldelor ajungem la Întregalde după 23 km, de unde putem urma pe jos unul din traseele marcate.

Cea de a patra cale de acces este de pe șoseaua națională Cluj-Turda-Câmpeni: la circa 45 km de Turda, din localitatea Sălciua, o luăm pe poteca marcată cu cruce albastră spre Huda lui Papară, potecă pe care o urmăm până în satul Cheia, amonte de Cheile Râmețului.

1.2. Resurse turistice ale zonei Râmeț

1.2.1. Resurse ale cadrului natural

Zona Râmeți este în mare parte o arie naturală protejată, aici există 8 rezervații naturale: Cheile Râmețului, Cheile Mănăstirii, Cheile Tecseștilor, Cheile Geogelului, Cheile Piatra Bălții, Cheile Pravului, Piatra Cetii, Poiana Narciselor.