Necesitatea Dezvoltarii Turismului Rural si Perspectivele Integrarii Acestuia pe Piata Turistica Europeana

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Necesitatea Dezvoltarii Turismului Rural si Perspectivele Integrarii Acestuia pe Piata Turistica Europeana.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 3 fisiere doc de 114 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 10 puncte.

Domeniu: Turism

Cuprins

INTRODUCERE 4
Cap. 1. TENDINŢELE TURISMULUI ÎN CONTEXTUL DEZVOLTĂRII DURABILE
1.1. Turismul şi creşterea economică 6
1.1.1. Creşterea economică – abordare teoretică 6
1.1.2. Implicaţiile turismului în procesul creşterii economice 11
1.1.3. Efectul multiplicărilor al turismului 13
1.2. Comensurarea turismului în viziunea dezvoltării durabile 13
Cap. 2. LOCUL ŞI IMPORTANŢA TURISMULUI RURAL
2.1. Aspecte privind premisele apariţiei şi dezvoltării turismului rural 16
2.2. Conceptul de turism rural 20
2.3. Turismul rural pe plan intern şi internaţional 26
2.3.1. Considetaţii privind organizarea turismului rural în România 26
2.3.2. Turismul rural în circuitul turistic mondial 30
2.4. Necesitatea extinderii afacerilor în turismul rural 35
Cap. 3. ZONA BRAN - MOECIU PE PIAŢA TURISTICĂ DIN ROMÂNIA
3.1. Particularităţile ofertei turistice din zona Bran – Moeciu 43
3.1.1. Potenţialul turistic – natural şi antropic 43
3.1.2. Baza tehnico- materială din zona Bran – Moeciu 46
3.2. Cererea şi consumul în zona Bran – Moeciu 49
3.2.1. Analiza cererii turistice rurale din zona 49
3.2.2. Evaluarea sezonalitaţii zonei turistice rurale Bran – Moeciu 52
Cap. 4. STUDIUL OPINIEI TURIŞTILOR BENEFICIARI AI SERVICIILOR DE
TURISM RURAL ÎN ZONA BRAN- MOECIU
4.1. Posibililităţile de aplicare a sondajului în studiul pieţei turistice rurale a zonei
Bran – Moeciu 57
4.1.1.Consideraţii generale privind aplicarea anchetei pe bază de sondaj 57
4.1.2. Definirea temei de cercetare şi precizarea obiectivelor cercetării, a
ipotezelor şi timpului acesteia 59
4.1.3. Conceperea chestionarului 59
4.1.4. Metodologia cercetării 63 4.2. Studiul opiniei turiştilor beneficiari ai serviciilor de turism rural din zona Bran –
Moeciu 66
4.2.1. Analiza opiniei turiştilor privind vizitele turistice în România şi în zona
Bran – Moeciu 67
4.2.2. Motivaţia turistică, sursele de informare şi modalităţile privind sosirea turiştilor în zonă 72
4.2.3. Studierea opiniei turiştior privind serviciile turistice şi cheltuielile 81
4.2.4. Analiza imaginii cu care pleacă turismul şi a posibilităţilor de revenire în zona Bran – Moeciu 85
Cap. 5. NECESITATEA DEZVOLTĂRII TURISMULUI RURAL ŞI PERSPECTIVELE
INTEGRĂRII ACESTUIA PE PIAŢA TURISTICĂ EUROPEANĂ
5.1. Produsul turistic rural între prezent şi viitor 88
5.2. Posibilităţile de integrare ale produsului turistic rural pe piaţa turistică europeană 94
CONCLUZII 100
BIBLIOGRAFIE 101
ANEXE

Extras din document

INTRODUCERE

Serviciilor le revine actualmente un rol esenţial în cresterea economică. Această tendinţă manifestată pe plan mondial este sensibil sesizată şi la nivelul României, prioritară fiind dezvoltarea durabilă a turismului, ca o componentă esenţială a sectorului terţiar. Apartenenţa turismului la sectorul serviciilor derivă din modul de realizare a unora din trăsăturile sale definitorii ca mobilitate, dinamism sau capacitate de adaptare la exigenţele fiecărui turist, precum şi din particularităţile produsului turistic, deoarece acesta este rezultatul unei armonioase combinări de servicii cărora le corespund trasături specifice şi mecanice proprii de utilizare.

Procesul globalizării şi a dezvoltării durabile a turismului vizează practicarea activităţilor turistice sub incidenţa ecologicului şi a utilizării raţionale a resurselor, actualmente turismul rural fiind cel care răspunde cel mai bine respetivelor cerinţe.

Lucrarea cu teme ,,Necesitatea dezvoltării turismului rural şi perspectivele integrării acestuia pe piaţa turistică europeană’’ abordează într-o manieră complexă, multidimensională, problematica comensurării activităţii turismului rural. Ea îşi propune să trateze coordonatele ,,cheie’’ ale sferei de cuprindere a turismului rural, a indicatoarilor utilizaţi în procesul de evaluare a metodologiilor şi metodelor aplicate informaţiilor vizând componentele activităţii acestui tip de turism sau a celor obţinute prin utilizarea sondajului în analiza şi aprecierea comportamentului, a opiniilor şi motivărilor cererii turistice din zona Bran – Moeciu. Sondajul a fost realizat in această zonă turistică rurală, deoarece aceasta reprezintă regiunea cu cele mai vechi tradiţii în practicarea turismului rural, fiind considerată ,, nucleul’’ turismului rural românesc.

Analiza statistică a activităţii turistice rurale din zona Bran – Moeciu a fost realizată pe cele două componente ale pieţei turistice rurale: „ofertă şi cerere turistică rurală”. Prezentarea ofertei a constat într-o evidenţiere a potenţialului turistic natural şi antropic al zonei, precum şi a bazei tehnico- materiale de care dispune aceasta, în condiţiile existenţei şi manifestării unor particularităţi care ies în evidenţă pe măsură ce sunt prezentate şi analizate în strânsă corelaţie cu rezultatele statistice. Determinarea indicatorilor medii, a modificărilor structurale şi reprezentarea grafică a numărului structurilor de primire turistică şi de locuri oferite de acestea, evidenţiază o tendinţă generală de creştere.

Comensurarea turismului în viziunea dezvoltării durabile, presupune abordarea şi aplicarea unor principii şi metode care constituie fundamentul formării şi utilizării unui set cât mai complet de indicatori economici.

CAPITOLUL 1

Tendinţele turismului în contextul dezvoltării durabile

Economia lumii, încă din 1990, evidenţia sub diferite aspecte următoarele trei ipostaze1.

- globalizarea şi efectele sale profunde asupra competitivităţii economiilor statelor naţionale;

- contradicţia dintre legile dare ale pieţei (logica economică) şi justiţia distributivă (logica socială)

- contradicţia dintre logica economică şi necesitatea protecţiei mediului înconjurător.

Fenomenul globalizării şi implicit al integrării impbcă renunţarea de către diferite state membre ale organizaţiilor vizate, la o parte din atributele lor suverane.

Joseph E. Stiglitz afirma că "globalizarea constă în integrarea mai puternică a ţărilor şi populaţiilor acestora ca urmare a reducerii semnificative a costurilor de transport, comunicare şi a eliminării barierelor artificiale din calea circulaţiei bunurilor serviciilor, capitalului, cunoştinţelor şi, într-o mai mică măsură, a oamenilor din state. Ea a fost însoţită de crearea unor instituţii, care s-au alăturat celor deja existente pe scena mondială”.

Globalizarea economiei determină o tot mai accentuată întrepătrundere a economiilor naţionale, reflectată într-o creştere în cadrul fiecărei ţări, a rolului schimburilor comerciale, a invenţiilor şi a capitalurilor străine în formarea produsului său intern brut.

Analizând situaţia actuală prin prisma globalizării, teoreticienii au ajuns la câteva concluzii interesante, dintre care menţionăm2 :

banii, tehnologia şi pieţele lumii sunt controlate şi administrate de corporaţii mondiale uriaşe;

• corporaţiile sunt libere să actioneze urmărind numai profitul, dispreţuind omul;

• cultura de consum aruncă oamenii într-o goană frenetică după bunuri materiale

efemere.

Revoluţia globală este declanşată de multiple planuri, respectiv :

revoluţie economică: fenomenul dominant este globalizarea;

1 Popescu M.D – Globalizarea şi dezvoltarea trivalentă, Editura Expert, Bucureşti, 1999, pg. 46

2. Korten D. C. – Corporaţiile conduc lumea, Editura Entet, Bucureşti, 1997, pg. 68

-revoluţie socio-potitică: democraţia devine fragilă deoarece economicul dictează.

-revoluţie bio-tehnologică: expansiunea noilor tehnologii are loc într-un ritm înalt;

-revoluţie ecologică: grija faţă de protecţia mediului înconjurător care devine

preocuparea majoră a omenirii.

Globalizarea, în general, trebuie să fie bazată pe principii morale. Deci, se poate vorbi de existenţa unei globalizări morale care constituie fundamentul tuturor celorlalte tipuri de globalizări.

Epoca globalizării proceselor economice este cea în care impactul evenimentelor de pe pieţele mondiale se extind instantaneu în toate economiile naţionale. Ea se caracterizează prin existenţa unor relaţii economice externe privite nu ca un factor secundar sau ca o opţiune în strategia dezvoltării unei ţări, ci ca o parte fundamentală din structura de factori ce asigură dezvoltarea, stagnarea sau regresul unei economii naţionale

Fisiere in arhiva (3):

  • ANEXE.doc
  • Necesitatea Dezvoltarii Turismului Rural si Perspectivele Integrarii Acestuia pe Piata Turistica Europeana.doc
  • pagina1.doc

Alte informatii

UNIVERSITATEA ,,GEORGE BARIŢIU’’ din Braşov FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE Specializarea: Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor