Obiceiuri, tradiții și influențe din bucătăria românească în oferta turistică din Munții Apuseni

ARGUMENT

În ultimii ani, oamenii au devenit tot mai preocupați de destinația vacanțelor lor, turismul devening una dintre cele mai populare activități economice din lume. În ultima vreme s-a manifestat o dorința a oamenilor de a alege să-și petreacă timpul liber în natură, astfel ei alegând să își petreacă vacanțele în zonele rurale în detrimentul orașelor și zonelor aglomerate. Din dorința de a evada din cotidian și de a se deconecta de la problemele zilnice și de a scapă de monotonia și gălăgia din zonele urbane, turiștii preferă să călătorească și să cunoască locuri noi. Astfel putem observă că locațiile turistice cu specific tradițional câștigă teren în defavoarea consacratelor zone turistice.

Lucrarea de față își propune să descopere cele mai importante obiceiuri, tradiții și mâncăruri gustoase din Munții Apuseni. Una dintre cele mai frumoase destinații turistice din România este zona Munților Apuseni, o regiune unde găsim români care trăiesc în sate situate la peste 1.400 de metri altitudine. Oamenii locului au construit în prezent case din lemn și prepară mâncăruri care i-au fermecat pe turiștii străini care, nu de puține ori, au trecut prin această zona a țării. Fauna, flora, relieful și tradițiile care încă se păstrează prin aceste părți, fiind unele din motivele care-l descriu drept un loc pe care niciun turist nu ar trebui să-l rateze.

Țara Moților cum se mai numește zona Munților Apuseni se află în topul turiștilor din România și din Europa, în principal pentru că peisajele din Apuseni concurează cu cele din Austria sau din Germania și chiar câștigă în fața lor. Meniurile din pensiunile din Munții Apuseni sunt de asemenea printre preferatele turiștilor.

Lucrarea contine trei capitole. Primul capitol prezinta obiceiurile si traditiile din Muntii Apuseni. Izvorâte din experiență și înțelepciune de viață, din bucurie sau durere, din năzuințele și dorurile românului, din setea de liniște sau din dragostea pentru frumos, elementele de cultură și tradițiile populare transmit valori și creează punți de legătură între generații. Tradițiile, obiceiurile, portul popular și folclorul sunt comori inestimabile, care definesc un popor, făcându-l unic, statornic și nemuritor. Sunt exemplificate cateva festivaluri care dainuie de generatii, Târgul de fete de pe Muntele Găina si Targul de turism de la Albac, un festival recent in zona.

Capitolul al doilea prezintă meniuri tradiționale din Munții Apuseni care se servesc în pensiunile din zona precum și obiceiul de Ignat sau Pomana porcului. Acestea sunt influențate de bucătăria maghiară și săsească. Câteva dintre rețetele de seama din bucătăria ardeleanească înseamnă: chisatura (o pastă de slănină, ceapă și pătrunjel), ciorbe cu smântână din belșug și tarhon, zame, tocăniță, papricaș sau gulaș din influență ungurească, tocană de gălbiori cu mămăligă, varză à la Cluj, pâine cu cartofi, gomboți cu prune, turtă dulce, plăcinte felurite. Astfel că, bucătăria românească a avut doar de câștigat de pe urma influențelor aduse de populațiile minoritare din această zonă. Gusturile săsești, românești și maghiare s-au amestecat într-un melanj unic pe care azi îl promovăm cu mândrie drept bucătăria tradițională transilvană.

În România există sate ce dispun de condiții naturale bune pentru practicarea turismului și care beneficiază de un cadru pitoresc cu case și gospodării confortabile și gazde ospitaliere. Aceste zone sunt însă slab valorificate, agroturismul reprezentând o șansă reală pentru economia locală. Acesta creează principalele motivații în antrenarea și dezvoltarea unor inițiative, a unor activități tradiționale care multă vreme au fost neglijate. Gospodarul este astfel motivat să se ocupe de exteriorul și interiorul gospodăriei, în scopul obținerii de venituri.

Capitolul al treilea prezintă obiectivele turistice care pot fi vizitate în Munții Apuseni, unde se află sute de pensiuni, multe dintre ele oferind turiștilor mâncăruri tradiționale delicioase. Peșteri (circa 400), cascade, trasee turistice mai ușoare sau mai dificile, târguri și tradiții care mai de care mai interesante, case memoriale și muzee - o sumedenie de motive pentru face o vizită în această regiune, indiferent de anotimp. Țara Moților din Munții Apuseni este o regiune unde găsim români care trăiesc în sate situate la peste 1.400 de metri altitudine. Ei știu toate secretele sutelor de peșteri din zonă. Oamenii locului construiesc case superbe din lemn și prepară mâncăruri care i-au fermecat și pe turiștii străini care, nu de puține ori, au trecut prin această zonă a țării.

CAPITOLUL I OBICEIURI ȘI TRADIȚII DIN MUNȚII APUSENI

De-a lungul timpului în Munții Apuseni, specificul rural al regiunii, definit de cătunele răsfirate formate din case ce se găsesc la o mare depărtare una de altă, precum și de modul de viață al locuitorilor direct legat de ciclul pastoral, a determinat și influențat obiceiurile și tradițiile practicate în această zona. Nu chiar atât de diversificate și de bogate precum cele din alte regiuni ale țării, tradițiile și obiceiurile în Munții Apuseni au fost direct legate de creștinism, care aici în special datorită izolării și vieții aspre, a căpătat în cele mai multe cazuri un aspect monahal profund influențat de superstiții și cu adânci rădăcini mistice. Zonele mai joase corespunzătoare depresiunilor intramontane radiale au dezvoltat și diversificat mult mai bine tradițiile, acestea fiind aici în decursul timpului manifestări mai ample și cu caracter social mai pronunțat.

Izvorâte din experiență și înțelepciune de viață, din bucurie sau durere, din năzuințele și dorurile românului, din setea de liniște sau din dragostea pentru frumos, elementele de cultură și tradițiile populare transmit valori și creează punți de legătură între generații. Tradițiile, obiceiurile, portul popular și folclorul sunt comori inestimabile, care definesc un popor, făcându-l unic, statornic și nemuritor.

Importanța cunoașterii valorilor identitare capitale, la nivel individual, comunitar și național, este fundamentală pentru înțelegerea șiconsacrarea lor în lume. Păstrarea tradițiilor asigură locul bine stabilit în istorie al unui popor, dar și respectul generațiilor ce vor veni. Situată ca spațiu simbolic în Munții Bihor, Țara Moților (cuprinzând Valea Arieșului Mare și Valea Arieșului Mic) nu face excepție de la regulă, fiind vestită în țară și peste hotare. Țara Moților este o regiune din centrul Munților Apuseni ai Transilvaniei, locuită de români, caracterizată prin faptul că este singurul loc din țară unde există așezări permanente la mare altitudine, care sunt locuite pe toată durata anului.

Numele de "țară" are semnificația de"ținut" sau "zonă", nu de o țară în sensul unei organizări de tip statal, cu instituții specifice acestuia. Zona este cunoscută și sub numele de Țara de Piatră, din cauza reliefului montan.Țara Moților este locuită de o populație românească ce poartă numele de "moți". Astăzi, denumirea de "moți" a căpătat un sens mai larg, foarte mulți români, locuitori ai zonelor adiacente așa-numitei Țări a Moților, declarânduse moți. În mod tradițional, moți sunt

considerați numai locuitorii a 12 până la 14 sate (Avram Iancu, Vidra de Jos, Vidra de Mijloc, Albac, Horea, Neagra, Scărișoara, Ponorel, Secătura, Arieșeni etc.) situate mai sus de orașul Câmpeni, județul Alba. Ei mai sunt cunoscuți și sub numele de "țopi". În mod obișnuit, ocupația moților este prelucrarea lemnului, din care fac vase (donițe, ciubare), tulnice, șindrilă sau material de construcție.