Obiective Turistice Constanta

Imagine preview
(5/10 din 2 voturi)

Acest proiect trateaza Obiective Turistice Constanta.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 23 fisiere doc, jpg de 15 pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Munteanu Stefan, Toma Gabriela

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Turism

Extras din document

Aşezare geografică

Judetul Constanta este asezat in extremitatea sud-estica a Romaniei, invecinandu-se la nord cu judetul Tulcea, la est cu tarmul Marii Negre, la sud cu Bulgaria, iar la vest cu fluviul Dunarea.

Judetul Constanta are o suprafata de 7.071 kmp si ocupa locul 8 intre judetele Romaniei.

Structura administrativ teritoriala cuprinde 3 municipii, 9 orase si 58 comune.

Judeţul Constanţa cuprinde unele dintre cele mai reprezentative baze turistice din România. Prin localizarea geografică, climă, relief, vestigii arheologice, rezervaţii naturale, bază de cazare, agrement şi tratament, posibilităţi de efectuare a unor excursii şi croaziere, teritoriul judeţului oferă o gamă largă de activităţi turistice.

Litoralul românesc al Mării Negre reprezintă una dintre zonele turistice cele mai importante ale României în raport cu alte zone turistice ale ţării, ceea ce este reflectat şi de indicatorii referitori la circulaţia turistică şi capacitatea de cazare.

Resursele turistice ale judeţului nu au o repartiţie uniformă şi ele explică dezvoltarea turismului cu precădere pe spaţiul de litoral al Mării Negre. Astfel, litoralul românesc concentrează 2/3 din resursele turistice şi cca. 43% din capacitatea de cazare a ţării, aproximativ 60% din circulaţia turistică internă şi internaţionala.

Turism

Judetul Constanta concentreaza 43% din potentialul turistic al tarii, reprezentand una dintre cele mai importante zone turistice ale Romaniei.

Intre factorii de ordin natural,care confera calitati superioare curei balneare pe teritoriul romanesc, mentionam: orientarea plajei spre est-sud-est, durata mare de stralucire a soarelui pe timpul verii (10-11 ore pe zi), stabilitatea termica de la o zi la alta, precipitatiile rare, brizele, apa marii, namolurile curative.

Litoralul dispune de o saba de statiuni, alcatuita din : Navodari, Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Techirgol, Costinesti, Olimp, Neptun, Jupiter, Venus, Saturn, Mangalia, in care functioneaza 278 hoteluri, 418 vile, 29 campinguri, 13 tabere pentru elevi.

Judeţul Constanţa, alături de judeţul Tulcea, face parte din Dobrogea – străveche provincie de pe ţărmul vestic al Pontului Euxin (Marea Neagră), localitătile acestui ţinut fiind dintre cele mai vechi din România, cu origini în antichitatea greacă.

Începând de la mijlocul secolului al VII-lea î.e.n. grecii ionieni de pe litoralul Asiei Mici au întemeiat o serie de colonii pe ţărmul maritim al actualului judeţ Constanţa, printre care se numărau Histria şi Tomis, iar grecii dorieni – Callatis (Mangalia). Prin intermediul acestor colonii, prin schimburile comerciale care se efectuau, grecii antici au stabilit legături cu geţii localizaţi, lăsând numeroase informaţii arheologice şi istorice despre populaţia din zonă, despre ocupaţiile, obiceiurile şi modul lor de viaţă.

Înainte de cucerirea Daciei de către romani, Dobrogea – pe atunci Schythia Minor – a intrat sub stăpânirea romană (secolul I îen). Ca urmare, Dobrogea poate fi considerată ca fiind prima provincie romană dintre toate provinciile româneşti de mai târziu.

Prezenţa romană la Tomis este marcată de exilul poetului roman Ovidiu. Vestigiul cel mai expresiv lăsat de ocupaţia romană în această provincie este monumentul Tropaeum Traiani construit în 109 d.C. la Adamclisi.

Aşezarea geografică la interferenţa drumurilor ce legau apusul Europei de lumea bizantină din estul Europei a făcut ca, la începutul evului mediu, Dobrogea şi implicit judeţul Constanţa, să suporte consecinţele disputei dintre migratori. La sfârşitul secolului al XIV – lea Dobrogea intră pentru aproape cinci secole sub stăpânirea imperiului otoman, efectele dureroase ale acestei stăpîniri seculare fiind mai ales de natură economică şi naţională.

Dobrogea, teatrul de luptă între armatele ţariste şi otomane, a revenit la patria mamă în urma războiului din anii 1877-1878, care a consacrat cucerirea independenţei de stat a României.

Marea Unire din 1918 va fi urmată de o dezvoltare mai amonioasă a României, iar în acest cadru, Constanţa, port maritim principal al ţării, devine din ce în ce mai important pentru ansamblul economiei naţionale.

Situat în partea de mijloc a Dobrogei, judeţul Constanţa a avut o evoluţie asemănătoare întregii regiuni, singura particularitate ce a impus o oarecare ascensiune fiind vecinătatea mării şi construirea podului feroviar de peste Dunăre, care a scos ţinutul din izolarea faţă de restul ţării şi a accelerat integrarea economică şi creşterea populaţiei româneşti.

Fisiere in arhiva (23):

  • Aqua Magic Mamaia.doc
  • aqua-magic.jpg
  • Atractii Turistice.doc
  • Baze de agrement + Locatii din Constanta.doc
  • Cafe D'art.jpg
  • Cazino.jpg
  • Cazinoul din Constanta.doc
  • club Berlin.jpg
  • Delfinariu.jpg
  • Epava Restaurant.jpg
  • img-agrement.jpg
  • img-autobuze-supraetajate-2.jpg
  • img-cetatea_histria_resize.jpg
  • img-costinesti_frankplads.jpg
  • img-moscheea constanta.jpg
  • img-teatrul de vara mamaia.jpg
  • img-telegondola.jpg
  • Insula Ovidiu.JPG
  • Moscheea-Carol-I-Constanta.jpg
  • Muzeul_de_istorie_Nationala_si_Arheologie,_Constanta.jpg
  • OA UAT - Judetul Constanta.doc
  • Statiuni.doc
  • Unitati de cazare.doc

Alte informatii

Un proiect foarte util si complex al judetului Constanta cu importantele obiective turistice necesare pentru un turist si nu numai