Orașul Siret - studiu de evaluare a resurselor turistice locale

DESPRE LOCALITATE

Denumirea actuala a localitatii este Siret. Referitor la denumirea veche, primele atestări în documentele româneşti ale toponimului Siret cunosc doar forme cu e: Serete (1411), Seret, Serete (1431), Serete (1443), Seret (1434).

Etimologie

Numele de loc Siret aparţine stratului preroman din toponimia românească. El continuă o formă din limba dacă, atestată sub diferite grafii, încă la istoricii şi geografii antici. Forma din care provine numele actual Siret este Seretos, care avea iniţial semnificaţia «(apă) curgătoare».În vechea limbă românească, aşa cum o probează documentele istorice, toponimul a circulat cu forma Seret.

Localizare

Orasul Siret se afla situat in partea de nord a judetului Suceava, pe malul drept al raului Siret, in apropierea granitei cu Ucraina, fiind unul din cele mai vechi orase din Bucovina si din tara. Intravilanul actual al orasului este rezultatul contopirii vechiului targ cu localitatile Manastioara si Padureni, considerate in prezent cartiere ale orasului. Administrativ, acest teritoriu se invecineaza: la nord cu Ucraina, la est cu judetul Botosani, la sud cu comunele Gramesti, Balcauti si Dornesti, iar ispre vest si nord cu comuna Musenita.

Principalele drumuri care traverseaza orasul si care asigura traficul de frontiera, precum si legatura cu celelate localitati din judet sunt:

- Drumul european E85 (DN 2); - Bucuresti – Suceava – Siret – Cernauti, care in oras coincide cu strada Alexandru cel Bun

- DN 29C Siret-Botosani;

- DJ 29 1A Siret Bainet; Siret-Gramesti;

- DJ 209 D Siret-Calafindesti;

- DC 52 Siret-Vascauti.

Vechimea localitatii

Prima atestare documentara a orasului se afla in portulanul lui Angelio Dulcert din anul 1339, unde Siretul este reprezentat ca un important punct de popas pe drumul comercial european “Via Valachensis”, drum ce lega orasele de la Dunarea de Jos si Marea neagra cu cele de la Marea Baltica. Intr-o scrisoare din anul 1340 a calugarilor dominicani catre papa este descris orasul Siret ca fiind capitala unui mic ducat numit Valachia. Acest document dovedeste faptul ca orasul Siret a fost capitala principilor locali inca dinainte de infiintarea statului medieval Moldova si in acelasi timp justifica alegerea primilor principi ai Moldovei de a-si stabili tot aici capitala. In acelasi timp se poate spune ca Siretul este primul centru urban medieval din Moldova.

Legende si istorisiri

In cetatea de pe Sasca, odinioara dominand intregul oras, si-au purtat pasii primii voievozi ai Moldovei: Dragos, Sas – fiul sau, Balc - fiul acestuia, apoi Bogdan prin vointa caruia Tara Romaneasca de la rasarit de Carpati si-a castigat independenta. Urmeaza Latcu si dupa el acel Costea sau Costea-Stefan intr-o domnie scurta si controversata, probabil sot al Margaretei; vine apoi Petru Musat sub care statul moldovenesc isi anunta anii de glorie.

Traditia spune ca pe dealul Ruina a existat o cetate intemeiata de cavalerii teutoni, la inceputul sec al XIII-lea, distrusa de tatari la 1241. Si astazi partea de oras de sub deal se numeste Ruina. Pe seama traditiei se pune si folosirea Siretului drept capitala a Moldovei pe timpul lui Sas voda (1353 – 1358), de unde toponimicul Sasca numele unui deal din imediata apropiere a vechii vetre a targului, pe care ar fi fost cetatea lui Sas,fiul lui Dragos.

In lucrarile istoricilor, figura cea mai importanta este cea a lui Stefan cel Mare, iar luptele cele mai insemnate ale romanilor din partea de nord a Moldovei sunt impotriva tatarilor,vrajmasii cei mai periculosi ai tarii,in vremea aceea. Orasul Siret a fost calcat in multe randuri de tatari. O traditie vorbeste despre o astfel de invazie, cand oamenii satului Tereblecea s-au ascuns in Codrul Cosminului, iar tinerii ce buni de lupta s-au retras intr-o cetate de pe o culme a satului, la lupta lund parte si Stefan cel Mare, care a fost vestit la Suceava de primejdie. Prin Siret trecea un drum al tatarilor, venind din nordul Basarabiei si mergand la Sucevita, trecand peste Obcina Feredeului prin Vama, peste Dorne si ajungand in Ardeal.

Numele Tatarasi denumeste dealuri din Siret (forma ucrainizata Tatarcina), in Suceava, dar si in alte locuri din Moldova.

Legendele vorbesc despre primii domni ai Moldovei, pe care documentele nu-i mentioneaza, asa cum nu sunt mentionate nici rosturile mai vechi ale acestui oras. In drumul lui spre Moldova, Dragos voievod ar fi denumit unele locuri : Popasul lui Dragos, Gura Dragosiei, Fantana lui Dragos, Dealul lui Dragos, Coasta Dragosiei si altele.

Curand s-a raspandit vestea sosirii lui Dragos, in Moldova si au mers la el soli de la Siret si de la Suceava cu rugamintea sa-i ajute pe romani in lupta impotriva tatarilor si a lesilor si a altor lifte. Dragos a eliberat tara. Moldova pe atunci nu avea domnitor si a fost ales Dragos, rugat fiind sa-i mute capitala la siret (S. F. Marian Legende istorice).