Organizarea activității de primire la hoteluri

Scurt istoric al activitatii de cazare

Evolutia acestei activitati isi are radacinile in necesitatea de a asigura calatorilor conditii de odihna, hrana si adapost, primele asezaminte de acest fel fiind consemnate inca din antichitate.

Primele locuri de popas amenajate pentru acest scop se pare ca ua aparut in preajma marilor targuri, unde isi desfaceau negustorii marfurile, asezaminte in care acestia se puteau odihni, manca si spala, dar mai ales, isi adaposteau marfurile pe timp de noapte, respectivele lacasuri fiind, de obicei, inconjurate de ziduri si prevazute cu porti, cele mai multe dispunand atat de magazii pentru depozitarea marfurilor, cat si de grajduri pentru animale de povara.

Aceste asezaminte au continuat sa se dezvolte, cunoscand o crestere deosebita odta cu inmultirea expeditiilor militare si a explorarilor geografice, cunoscut fiind ca in Evul Mediu nu numai hanurile ii primeau pe calatori, ci si manastirileii ospatau cu generozitate.

De altfel, denumirea de hotel apare in Franta medievala, si daca la inceput desemna locuinta de la oras a nobililor, o data cu cresterea fluxului de calatori, semnificatia acesteia s-a modificat incetul cu incetul, hotelul devenind unitate de cazare pentru cei ce poposeau o vreme in acele targuri.

Solicitarile pentru cazare au crescut tot mai mult o data cu dezvoltarea comertului, pe teritoriul actual al tarii noastre primele forme organizate de acest fel fiind chervasariile, care apar in a doua jumatate a secolului al XV-lea atat in Moldova, cat si in Tara Romaneasca.

In 1967 “Directia Generala de Hoteluri si Restaurante” se transforma in “Oficiul Natinal de Turism”, iar in 1971 se infiinteaza Ministerul Turismului, cu filialele judetene de turism, in Bucuresti activitatea fiind coordonata de “Oficiul National de Turism” Bucuresti, in Brasov de “Oficiul National de Turism Carpati” iar pe litoral de “Centrala de Turism ONT Litoral”.

In 1990 existau peste 300.000 de locuri de cazare, din care peste 50% pe litoral.

Cap.1 Elemente esentiale de tehnologie hoteliera

1.1 Tipuri de structuri de primire

cu functie de cazare

In Romania pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de primire cu functie de cazare, care sunt clasificate astfel:

- hoteluri de 5, 4, 3, 2 stele;

- hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;

- moteluri de 3, 2, 1 stele;

- hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele;

- hoteluri de 3, 2, 1 stele;

- vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

- bungalowuri de 3, 2, 1 stele;

- cabane turistice, cabane de vanatoare si cabane de pescuit de 3, 2, 1 stele;

- sate de vacanta de 3 si 2 stele;

- campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;

- spatii de campare organizate in gospodariile populatiei de 3, 2, 1 stele;

- popasuri turistice de 2, 1 stele;

- pensiuni turistice rurale de 5, 4, 3, 2, 1 margarete;

- apartamente sau camere de inchiriat in locuinte familiale sau in cladiri cu alta destinatie de 3, 2, 1 stele;

- structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fluviale sau maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

In cadrul acestor stucturi, spatiile de cazare trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici:

- camera cu un pat individual, reprezinta spatiul destinat folosirii de catre o singura persoana, patul trebuind sa aiba o latime de minimum 90 cm;

- camera cu pat matrimonial, reprezinta spatiul destinat folosirii de catre una sau doua personae, latimea patului sa fie minimum 140 cm;

- camera cu pat dublu reprezinta spatiul destinat folosirii de catre doua persoane, latimea patului trebuind sa fie de minimum 160 cm;

- toate tipurile de pat trebuie sa aiba o lungime de minimum 200 cm pentru hotelurile de 5, 4 si 3 stele, si de minimum 190 cm pentru hotelurile de 1 si 2 stele.