Extras din proiect
1. Consideratii generale
Localizarea geografica
Franta ocupa cea mai mare parte a Europei de Vest, avand doua fatade, cea mediteraneana si cea atlantica. Are ieșire la Marea Nordului către nord, la Canalul Mânecii către nord-vest, la Oceanul Atlantic către vest și la Marea Mediterană către sud-est. Se învecinează cu Belgia și Luxemburg la nord-est, cu Germania și Elveția la est, cu Italia și cu Monaco la sud-est, cu Spania și cu Andorra la sud-vest.
Franța metropolitană cuprinde mai multe insule, cea mai mare fiind Corsica, multe fiind, însă, mici insule de coastă. Metropola se încadrează între paralelele de 42°19'46" N și 51°5'47" N, și între meridianele de 4°46' V și 8°14'42" E. Franța este formată, însă, și din numeroase teritorii aflate în afara continentului european, denumite în vorbirea curentă „teritorii de peste mări”, ceea ce face ca Franța să aibă teritorii în toate oceanele lumii cu excepția celui Arctic.
Suprafața Franței metropolitane este de 552.000 km², cu o densitate de aproximativ un locuitor pe hectar. Luând în calcul și totalitatea teritoriilor de peste mări, Franța are o suprafață totală de 675.000 km².
Franța este formată din 22 de regiuni, împărțite în 96 de departamente, la care se adaugă alte teritorii dependente: Guadelupa, Martinica, Guyana Franceză, Réunion, Polinezia Franceză, Noua Caledonie, Wallis, Mayotte, St.Pierre, Miquelon etc. Din teritoriul Franței, 80% se situează la altitudini mai mici de 500 m.
Franța este a 42-a țară din lume ca mărime a suprafeței terestre și a treia cea mai mare țară din Europa, după Rusia și Ucraina, deși, dacă se iau în calcul teritoriile de peste mări, este mai întinsă ca Ucraina, fiind, totodată, și cea mai întinsă țară a Uniunii Europene.
Teritoriul metropolitan continental are o lungime de circa 1.000 km de la nord la sud și de la est la vest. Lungimea totală a țărmurilor, incluzând aici și teritoriile de peste mări, este de 8.245 km.
Locul si rolul tarii/regiunii in sistemul turistic national si international
Prin varietatea cadrului sau natural si avand un bogat patrimoniu cultural, Franta dispune de un mare potential turistic, valorificat intr-o larga masura, iar puternica sa infrastructura turistica permite practicarea unor forme variate de turism. Insasi asezarea geografica (cu iesire catre Oceanul Atlantic si catre Marea Mediterana) ii confera un privilegiu de mare importanta turistica. Relieful este variat: are munți tineri care se întind de la Marea Mediterană la Lacul Geneva: Alpii Francezi (vf. Mont Blanc 4807 m alt. max.), care descresc spre valea Rhonului, unde se găsesc ghețari, lacuri, creste inaccesibile, văi adânci. 66% din suprafata tarii este ocupata de campii si platouri joase (Bazinul Parisului si Bazinul Acvitaniei, Culoarul Rhônului si Campia Alsaciei in sud, Masivul Armorican in vest). Muntii mijlocii (sub forma de podisuri) inchid latura de vest a Frantei, iar muntii inalti de peste 4000 m - 11% din suprafata tarii, intalniti in Sud si Vest - au cele mai spectaculoase peisaje, importante partii de schi si alte atractii turistice (Muntii Alpi si Muntii Pirinei). Munții Pirinei au foarte puține lacuri de munte, dar excelează la capitolul cascade, torente (gaves) și izvoare termale. Climatul temperat-oceanic cu evidente nuante locale (mediteraneene, montane, alpine) determina o mare varietate de formatiuni vegetale, protejate in numeroase rezervatii si parcuri nationale.
Este o tara avansata economic, cu o industrie care detine 34%, agricultura 5%, iar serviciile 61%. Caile de comunicatie sunt numeroase si diversificate: peste 800.000 km sosele, circa 3800 km cai ferate, 6700 km cai navigabile (4000 km de canale) si numeroase linii aeriene interioare.
Franța este cea mai vizitată tara din lume de turiști străini, cu peste 82 de milioane de vizite primite în 2007 si a treia din lume după achizițiile de pachete turistice internaționale. Sectorul turistic avea în 2005 aproape 900.000 de angajați direcți, și cel puțin tot atâția angajați indirecți. Peste 1,3 miliarde de nopți de cazare au fost efectuate de turiști în Franța în 2007, din care o parte în cele 3,178 milioane de case de vacanță. Motivele acestui tip de turism sunt diverse: este vorba atât despre turismul cultural (îndreptat, în special, către Paris), cel balnear (în special pe Coasta de Azur), cel natural, turismul de afaceri (Parisul este principala destinație mondială pentru acest tip de turism), de recreere (Disneyland Paris este de departe cel mai frecventat parc de distracții din Europa) și de practicarea sporturilor de iarnă (în special în Alpii de Nord). Atracțiile turistice cele mai vizitate sunt, în marea lor majoritate, situate în Île-de-France (Disneyland, Muzeul Luvru, Turnul Eiffel, Palatul de la Versailles), dar și câteva obiective din provincie atrag și ele numeroși turiști, cum ar fi castelele din Valea Loarei, mont Saint-Michel, Rocamadour, Castelul Haut-Kœnigsbourg, muzeul Unterlinden din Colmar, Centrul Pompidou-Metz sau parcul Futuroscope (parc tematic).
Bibliografie
GEOGRAFIA TURISMULUI, METODE DE ANALIZA IN TURISM, AUREL GHEORGHILAS, EDITURA UNIVERSITARA
ION MARIN, MARIAN MARIAN, REGIUNI GEOGRAFICE SI TURISTICE ALE TERREI, EDITURA UNIVERSITARA
http://www.infotour.ro/ghid-turistic/franta/galerie-foto/
http://www.eturia.ro/turism/franta
http://www.wall-street.ro/tag/franta+promovare-turistica+turism.html
Conținut arhivă zip
- Organizarea si valorificarea spatiului turistic in Franta.pptx