Parcul Național Călimani

Muntii Calimani

• Prezentare generala

Munții Călimani sunt parte integrantă a Carpaților Orientali fiind, precum tot lanțul carpatic, munți tineri, de încrețire.Aparțin lanțului vulcanic ce căptușește latura internă a Carpaților Orientali, se întind între Defileul Muresului (Deda—Toplita), muntii Giurgeului, muntii Bistritei, muntii Bîrgaului si podisul Transilvaniei, ocupînd o suprafata de peste 2.000 Km2, înfatiseaza drumetilor profile greoaie, masive, înalte, ferastruite de vai adînci. Pe culmi si pe flancuri se remarca numeroase stînci cu profile ciudate, martori ai fostelor activitati vulcanice.

• Geneza

Călimanul (inclusiv Gurghiu și Harghita) se încadrează în grupa sudică a celor mai tineri munți din țara noastră, formați în orogeneza alpino-carpato-himalayană, acum aproximativ 70 - 85 de milioane de ani,cu cratere stinse acum circa 1,8 - 5 milioane de ani (Cuaternarul inferior), care s-au format în Pliocenul superior (finele Neogenului-Terțiar). Intensa activitate vulcanică neogenă a dus la apariția unor imense acumulări de lavă desfășurate pe o lungime de 450 km (dintre care 375 pe teritoriul țării noastre). Constituit din alternanțe de lave, aglomerate și cenușă (stratovulcan), Călimanul aparține grupei sudice - cea mai importantă masă vulcanică - cu o suprafață de aproximativ 6.400 km², cu lățimea de circa 40 km (peste 50 în sectorul Călimanului) și lungimea de aproape 160 km. În acest sector apar aliniate numeroase conuri vulcanice distruse parțial de eroziune, dar mai ales datorită prăbușirilor care au dus la deschiderea unor cratere (caldere) imense (cu un diametru de circa 10 km în Căliman). Calimanii reprezinta cel mai mare crater vulcanic (stins in prezent), cu un diametru de circa 10 km pana la atingerea inaltimilor de peste 2000 de metri.

Craterul principal al Calimanului se adînceste între cele mai puternice vîrfuri: Pietrosu (2 100 m alt.), Negoiul Unguresc (2.081 m), Retitis (2 021 m), Iezerul Calimanului (2.031 m). În 1981—1983 potecile principale au fost marcate, cele mai apreciate lucrari de întretinere fiind cele din judetele Harghita si Suceava.

Acest edificiu vulcanic cu o suprafata de aproximativ 2000 km2, revarsat pe aproape 60 km de la vest la est, constituie o uriasa bariera andezitica situata intre Moldova si Transilvania, de unde drumurile duc spre crestele inalte ale "furnalului" adormit de veacuri.

Datorita conditiilor create de activitatile vulcanice si climei In muntii Calimani intalnim un fenomen unic in lume: vulcanocarstul. Fenomenul, consta in dizolvarea si erodarea feldspatului de catre apa meteorica, avand ca rezultat diverse formatiuni subterane, printre care şi pesteri. Unele dintre acestea, cunoscute sub numele generic de „Grotele Luanei“ – „Palatul de Ciocolata“, „Ruinele“ şi „Grota Haosului“ – au avut de suferit in urma excavarii carierei pentru sulf. Astazi se pare ca au mai rezistat Grota Stramtu si Pestera Piatra Corbului.

• Localizare geografica

Călimanul ocupă partea nord-vestică a grupei centrale a Carpaților Orientali, reprezentând cel mai extins masiv vulcanic din țara noastră. El se desfășoară pe direcția nord-vest-sud-est, fiind delimitat la miazănoapte de zona depresionară a Dornelor (Vatra Dornei) și munții mărunți ai Bârgăului; la est - șirul depresiunilor Păltiniș, Drăgoiasa, Bilbor, Secu îl separă de munții înalți ai Bistriței și de munții Giurgeului (sud-est); la sud - defileul Mureșului constituie limita spre munții vulcanici ai Gurghiului; în vest - piemontul colinar al Călimanului face trecerea spre partea estică a Podișului Transilvaniei.

Limita septentrională este greu de trasat, datorită caracterelor complexe ale unităților ce vin în contact: zona Călimanului în sud și aceea a Munților Bârgău și Depresiunea Dornelor în nord.

• Istorie locala

Izvoare necertificate ne arata ca odata Calimanul a fost muntele ascuns al vechilor daci, ca el adapostete comori ascunse ale faimosului haiduc Pintea, si tot aici s-ar fi derulat o serie de stravechi ritualuri pe altarele de cult ale Lucaciului. Documentele istorice din Calimani ne arata ca acest masiv a fost adesea marcat de o serie de lupte crancene de frontiera intre aparatorii granitelor tripartite de atunci dintre Moldova, Bucovina si Transilvania.

Se pare ca seria acestor lupte a continuat apoi si in perioada primului razboi mondial lucru aratat intr-o serie de lucrari istorice. Drept marturie a curajului si devotamentului de care s-a dat dovada atunci in luptele din Calimani, exista acum in Gruiu un monument funerar, prin care se omagiaza spiritul de sacrificiu a unui pluton de peste 60 de soldati cazuti in luptele purtate contra ocupantilor din Transilvania. Ulterior, istoria Calimanului se completeaza prin actiuni de natura anticomunista a unor membri sau chiar a unor grupuri de rezistenta care au salasuit in munte dupa perioada celui de al doilea razboi mondial.

• Legende si traditii

Haiducii

Un subiect incitant legat de Muntii Calimani este prezenta pe aceste meleaguri in vechime a haiducilor, unii celebrii ca Pintea sau altii mai putin cunoscuti ca Pohontu, Plesca, Miu si nu in ultimul rand Haralambie Niculita. Povestea lor impleteste momente de barbatie, sete de dreptate cu viata grea si dura in inima muntilor. Au ramas in urma legende cu comori ascunse in pesteri pazite de stime. Palma lui Pintea este incrustata in stanca la Apa Rece. Tot in apropiere se gaseste si Izvorul lui Pintea.

Nedeea din Calimani

Complexul statuar 12 Apostoli precum si varful Lucaciu aflat in imediata apropiere pastreaza marturia unor evenimente de factura magico-mitica descinse din cultura dacilor de odinioara si modelate in decursul timpului in forme ale credintei ortodoxe romanesti.

Urcarile pe munte si manifestarile ceremoniale organizate in timpul solstitiului de vara, cunoscute in limbajul local "Mosii de la Calimani" sau "Mosii de Sanpetru" au originea in stravechiul cult dacic al soarelui, bradului si focului avand ca element central cultul mosilor si stramosilor. Transsimbolizarea sarbatorii solstitiale de traditie dacica pe planul religiei de rit crestin-ortodox a dat nastere la sarbatoarea celor 12 Apostoli, sarbatoare care in timp a avut un puternic caracter patriotic devenind astfel Nedeea din Calimani.