Cuprins
- INTRODUCERE 1
- CAPITOLUL 1 - DATE GENERALE 2
- 1.1. Prezentare generală 2
- CAPITOLUL 2 - ANALIZA TURISMULUI ÎN STAȚIUNEA EFORIE NORD 4
- 2.1. Evaluarea resurselor turistice 4
- 2.2. Gradul actual de valorificare al resurselor 6
- 2.2.1. Analiza bazei tehnico-materiale 7
- 2.2.2. Analiza circulației turistice 10
- CAPITOLUL 3 - PROGRAM DE MODERNIZARE, DEZVOLTARE ȘI PROMOVARE A OFERTEI TURISTICE (ORIZONT 2020) 14
- 3.1. Program de modernizare a serviciilor turistice 14
- 3.2. Program de dezvoltare a serviciilor turistice 15
- 3.3. Program de promovare a ofertei turistice 18
- 3.4. Propuneri privind protecția și conservarea resurselor turistice și a mediului înconjurător 20
- CONCLUZII 22
- BIBLIOGRAFIE 23
Extras din proiect
INTRODUCERE
Turismul balnear este o forma de turism practicat la scara larga, atat in tara noastra cat si in strainatate. Generozitatea naturii a facut sa ne putem bucura si noi de numeroase statiuni balneoclimaterice, cu ape termale, ape minerale, namoluri sapropelice, etc.
România, gratie așezării sale geografice și a structurii geologice a scoarței pământului, dispune de o mare bogăție de factori naturali de cură - ape minerale, mofete (emanații naturale de gaze terapeutice), nămoluri, lacuri terapeutice - răspândite pe o mare suprafață a țării, în diferite zone climatice.
Turismul balnear reprezintă un sector major in cadrul industriei turistice românești, datorita particularităților sale specifice. Este cunoscut ca aproape o treime din apele termale si minerale de care beneficiază Europa este concentrata in România, iar efectele acestora pentru sănătate au fost atestate de-a lungul secolelor. Bogăția românească de factori rezida în doua elemente determinante:
- complexitatea factorilor naturali, respectiv regăsirea in aceeași stațiune a factorilor principali de mediu, alături de o gama larga de substanțe minerale de cura, cu efecte polifactoriale benefice;
- existenta in România a tuturor genurilor de substanțe minerale balneare care pot fi utilizate pentru întreaga gama a profilurilor de tratament balnear.
Turismul balnear presupune atât realizarea unor tratamente complexe de recuperare in stațiunile balneoclimaterice, cat si efectuarea de excursii si calatorii in împrejurimi si odihna.
Funcția balneoclimaterica a turismului balnear se completează cu cea recreativa. Excursiile in regiune, cu o pondere tot mai însemnata, conferă stațiunilor si o funcție turistica cu caracter specific. In acest sens pe lângă fiecare stațiune se conturează o arie imediata de interes turistic si o arie apropiata, aceasta din urma formata din celelalte stațiuni si alte obiective turistice.
Dintre toate segmentele de turism, turismul balnear este singura forma de turism care se bazează pe un potențial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil si independent de condițiile atmosferice; deci turismul balnear nu este influențat de sezonalitate.
CAPITOLUL 1 - DATE GENERALE
1.1. Prezentare generală
Scurt istoric. Istoria statiunii Eforie Nord se leaga de cea a localitatii vecine, statiunea Eforie Sud, cu care formeaza o unitate administrativa. Piatra de temelie a statiunii a fost pusa in anul 1894, atunci cand organizatia Eforia Spitalelor Civile din Bucuresti a construit in zona un sanatoriu balneoclimateric. Cinci ani mai tarziu, alaturi de sanatoriu se ridica, pe malul marii, prima unitate de cazare din zona, denumita Hotel Movila (actual Hotel Parc, Eforie Sud), iar pe malul lacului Techirghiol se amenajeaza Baile Movila. In acest fel a luat nastere statiunea Movila-Techirghiol. Incepand cu anul 1920 in zona sunt construite numeroase vile, resedinte si case de vacanta ale elitelor vremii. De-a lungul timpului, statiunea s-a mai numit Carmen Sylva si Vasile Roaita. Pana in anul 1933 statiunea Eforie a apartinut de localitatea Techirghiol.
Poziția geografică. Astfel, Eforie-Nord este situata la 14 km sud de Constanta si la 40 km de aeroportul Mihail Kogalniceanu, fiind o statiune balneoclimaterica permanenta, situata din punct de vedere geografic in extremitatea nord - estica a acului Techirghiol, intre aceasta si Marea Neagra. Distanta dintre Eforie Nord si Bucuresti este de 239 km,. Altitudinea este cuprinsa intre 0 si 20 de metri. Ea dispune de o plaja lunga de 4 km si lata de 25-100m, dominata de o faleza inalta de 15-20m. La 4km sud de Eforie Nord este situata statiunea Eforie Sud care, din punct de vedere teritorial, impreuna cu Eforie Nord formeaza o singura unitate administrativa - orasul Eforie.
Cai de acces. Caile de acces sunt multiple, dintre care amintim:
- feroviare: calea ferata Bucuresti- Constanta- Mangalia (239 km de la Bucuresti si 29 km de la Mangalia);
- rutiere: E95(D.N.39). Curse auto: Constanta- Mangalia cu parcurgerea statiunilor Eforie Sud, Neptun, Jupiter, Aurora, Venus si Saturn;
- aeriene: Bucuresti- Constanta(curse interne)
Clima. Statiunea Eforie Nord beneficiaza de o clima mediteraneeana, caracterizata prin veri fierbinti cu temperaturi medii cuprinse intre 23-31 de grate Celsius si de o rata a precipitatiilor scazuta (aproximativ 400 ml anual).
Relieful. În zona orașului Eforie altitudinile variază între 1 și 100m. Relieful zonei este tipic unei zone cu terase de abraziune marină, formate în urma acoperirii prundișurilor de structură sarmatică cu un strat gros de loess și este componentă a Podișului Topraisar. Resursele subsolului sunt de tipul zăcămintelor de calcar de vârstă jurasică.
Solul caracteristic din zona orașului Eforie este de tip cernoziom levigat și într-o mai mică măsură de tip cernoziom castaniu.
Apele subterane din zonă sunt caracterizate în special de sursa Biruința, situată în coada Lacului Techirghiol spre Balta Tuzla, și care era exploatată de un debit de 120l/s. De menționat că debitul depinde de nivelul anual al precipitațiilor. Apele de suprafață din zonă sunt Lacul Techirghiol cu apă sărată și Balta Tuzla cu apă dulce și Marea Neagră aproximativ 5km de plajă.
Bibliografie
1. Bran Florina, Marian D., Simon Tamara, Economia turismului si mediului înconjurator, Editura Economica, Bucuresti, 1998.
2. Delia Popescu, Amenajarea turistica durabila a litoralului, Editura matrix Rom, 2003
3. Busuioc Marian, Politici și strategii în administrarea stațiunilor turistice, note de curs, 2009
4. Minciu Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2001.
5. http://www.scritub.com/geografie/turism/PREZENTAREA-TURISMULUI-LITORAL75776.php
6. https://biblioteca.regielive.ro/referate/turism/turismul-balnear-in-romania-287971.html
7. https://www.cazarepelitoral.ro/ghid-turistic/prezentare-eforie-nord.html
8. http://www.zmc.ro/orasul-eforie/
9. https://www.turistinfo.ro/eforie_nord/
10. https://www.i-tour.ro/eforie-nord-o-statiune-antebelica/
11. http://bioclima.ro/ARB2019.pdf
12. https://biblioteca.regielive.ro/referate/turism/statiuni-balneoclimaterice-in-romania-162885.html
Preview document
Conținut arhivă zip
- Patrimoniului turistic balnear al statiunii Eforie Nord.docx