Pensiunea Albota

Introducere

Agroturismul în România înseamnă civilizaţia tradiţională cu obiceiuri cunoscute de generaţii întregi, cu sărbători strămoşeşti, înseamnă atragerea oaspetelui prin ineditul spectacolului, înseamnă gastronomie, folclor, arte şi meşteşuguri tradiţionale.

Potenţialul natural, numeroasa populaţie rurală ce şi-a păstrat tradiţiile reflectate în gastronomie, folclor, artă şi meşteşuguri tradiţionale, ca şi existenţa unui adevărat produs turistic, reprezintă premisele dezvoltării durabile a turismului rural în România.

Pe teritoriul ţării există o mare varietate de spaţii de cazare, începând cu cele de dimensiuni reduse (pentru 2-3 persoane) până la cele care pot găzdui peste 100 persoane. Majoritatea unităţilor de turism rural oferă un pachet de servicii – cazare şi masă, aceasta din urmă sub formă de demipensiune sau pensiune completă. În unele pensiuni există şi posibilitatea ca turistul să asiste la prepararea mesei sau chiar să participe activ la această activitate. În proporţii mai mari sau mai mici, pensiunile oferă şi o serie de servicii suplimentare: telefon, televizor, băi sau duşuri, maşină de spălat, terenuri de sport, închirierea de materiale recreativ–sportive etc. În contextul actual, când turiştii solicită servicii de agrement tot mai diversificate, pensiunile turistice fac eforturi să răspundă sau să anticipeze aceste dorinţe. Astfel ele propun diverse modalităţi de petrecere a timpului liber: plimbări cu căruţa sau sania trasă de câini, construirea unor pensiuni agroturistice izolate în care vizitatorii să se „rupă” complet de realitatea de zi cu zi (foarte solicitate în ultimul timp), organizarea unor partide de vânătoare, organizarea de călătorii în zonele învecinate etc.

Aer curat de munte, susur de pârâu, păstrăvi, creasta Arpăşelului şi o linişte aparte. Toate acestea ţi se dezvăluie la ALBOTA, sub munţii Făgăraş, imediat ce ai trecut de satul Arpaşu de Sus, la 55 km de Sibiu în drumul DN1 Sibiu -> Braşov.Aici poţi admira Valea Arpăşelului cu Căldarea şi Rezervaţia Naturală, înconjurată în stânga de vărful Albota şi în dreapta de Buteanu (2507 m). Dar şi lacurile păstrăvăriei amenajate natural. Toate într-o imagine de neuitat!

Complexul Turistic ALBOTA dispune de 42 de camere amenajate în stil rustic-modern. Sunt dotate cu baie proprie, uscător de păr, TV-satelit, telefon, încălzire centrală şi majoritatea au balcon cu vedere deosebită spre Căldarea Arpăşelului.

În restaurant sau pe terasa pensiunii poţi degusta mâncăruri tradiţionale locale. Carnea şi brânza provin din ferma noastră din localitatea Poieniţa. Aici poţi savura gustul unic al produselor naturale. Poţi pescui singur păstrăvii în râu sau chiar în lacul special amenajat. Vara, în week-end, poţi servi şi preparate la grătar în cadrul Grill-Corner-ului.

Amatorii de mişcare se pot plimba cu ATV-uri, călare, în trăsură sau cu bicicletele descoperind frumuseţea câmpiei şi a munţilor Făgăraş. Poţi juca un meci de tenis de masă sau poţi porni în drumeţii prin rezervaţie pe trasee marcate. Sala de fitness, sauna, minipiscina şi Jacuzzi te aşteaptă pentru destindere şi refacerea tonusului.

1.Cadrul natural al zonei

Judeţul Sibiu este situat în partea de S a Transilvaniei, la N de Carpatii Meridionali, între 45°28' şi 46°17' latitudine nordică şi între 23°35' şi 24°57' longitudine estică, în Podişul Transilvaniei.

În cuprinsul acestui teritoriu, clar delimitat, urmele de locuire în colectivităţi organizate sunt numeroase şi semnificative, fiind rezultatele unor procese istorice îndelungate şi complexe.

1.1. Relieful

Particularităţile morfologice ale principalelor unităţi de relief şi succesiunea lor pe verticală imprimă judeţului Sibiu un aspect general de munte şi podiş.

Partea muntoasă, în sudul judeţului, aparţine Carpatilor Meridionali, respectiv munţilor Făgăraşului pe de o parte şi munţilor Cibinului şi Lotrului pe de alta (aceştia sunt denumiţi generic de unii geografi Munţii Sibiului). Deşi aceste două grupe de munţi sunt relativ unitare ca alcătuire geologică şi ca vârsta, se deosebesc prin altitudine şi prin faptul că sunt delimitate natural prin defileul Oltului, la Turnu Roşu – Câineni. Întregul ţinut muntos este format din masive şi culmi, ocupând 30% din suprafaţă totală a judeţului. Rocile specifice sunt constituite din micaşisturi, paragnaise, şisturi cloritoase, sericitoase şi cuartitice, amfibolite şi calcare cristaline, în general roci cu o şistuozitate accentuată.

Munţii Făgăraşului, denumiţi şi Alpii Transilvaniei, sunt cei mai înalţi munţi de pe teritoriul României; nu se desfăşoară în întregime pe raza judeţului Sibiu. Au aspectul unei creste zimţate pe care se însira mai multe piscuri cu înălţimi ce oscilează între 2200-2500 m (Vârtopu, Vânatoarea lui Buteanu, Paltinu, Laiţă, Negoiu, Ciortea, Scară, Suru). Văile dintre acestea sunt scurte şi adânci, cu pante repezi, cu versantele acoperiţi de păduri, ceea ce le conferă o imagine de sălbăticie şi accesibilitate redusă. Din aceste motive se explică de ce această parte a lor ramâne un domeniu al activităţii forestiere, mai puţin al celei pastorale (excepţie de la această realitate face doar zona de la vest de vârful Ciortea, unde sunt întrunite condiţii pentru o extindere mai mare a păşunilor).

Defileul Oltului, cu o lungime – în judeţul Sibiu – de 12 km, are un aspect atrăgător şi un real potenţial turistic (ca întreaga arie a Munţilor Făgăras). Reprezintă o importantă cale feroviară şi rutieră, fiind singura deschidere spre sud a regiunii Sibiului. Este cea mai uşoară dintre legăturile transcarpatice.Depresiunile ocupă aproximativ 20 % din teritoriul judeţului Sibiu.

Depresiunea Făgăraşului este cunoscută şi sub denumirea de Ţara Oltului. Această este o unitate geografică extrem de bine conturată, între munţii din S şi podişul de la N şi aparţine doar într-o mică măsură (1/3) judeţului Sibiu.