Pensiunea Vatra Cârțișoara, Sibiu

Capitolul 1.Tipul de unitate

Unitatea de cazare aleasa pentru dezbatere este reprezentata de o pensiune de 3 margarete.

Pensiunile sunt in general case de dimensiuni mari transformate in case de oaspeti care ofera servicii de cazare si masa.Masa este servita in stil familial la ore stabilite si cu meniu fix.Preturile sunt in general mai mici fata de cele practicate in hoteluri.

Sunt structuri de primire turistica avand o capacitate de cazare de pana la 10 camere totalizand pana la 30 de locuri de cazare in mediul rural.

Capitolul 2.Zona de amplasare

Pensiunea “Vatra Cartisoarei” este localizata in centrul comuna Cartisoara,aflata pe DN7C Transfagarasan si la o distanta de aproximativ 50 km de Sibiu.

Departarea comunei Cartisoara fata de centrul de polarizare Avrig este de 22 km , iar fata de orasul Fagaras 34 km si de orasul Victoria 20 km , ambele orase fiind situate in partea estica Cea mai apropiata statie CFR este halta Cârţa , situata la 6 km pe soseaua Transfagarasan ( si 4 km pe calea de hotar Cârţişoara- Cârţa)

La o distanta de 8 km se afla gara Arpasu de Jos , folosind soseaua Transfagarasan , dar si drumul comunal nr. 48 , Cirtisoara — Arpasul de Jos Drumul comunal nr. 49 face legatura intre comuna Cirtisoara si Arpasul de Sus.

Infrastructura:

Factura unitara a masivului a determinat posibilitati destul de limitate pentru cai de acces pe teritoriul dat. Drumurile legate si de principalele centre urbane si-au croit trasee perimetrale care strabat poalele masivului. Astfel se remarca:

• la nord DN1 Sibiu-Fagaras-Brasov (E68) dublat de drumurile: Complex Sâmbta-Orasul Victoria-Cabana Arpas si Avrig-Mârsa-Racovita

• la vest DN7 Sibiu-Râmnicu Vâlcea dublat de soseaua Câinenii de Arges-Perisani-Suici-Curtea de Arges

• la sud DN73C si 73 Râmnicu Vâlcea-Curtea de Arges-Câmpulung-Rucar

• la est drumurile de pe vaile Dâmbovita si a Bârsei Tamasului dublate de trecatoarea Branului si DN73A Poiana Marului.

Pe lânga toate acestea cea mai importanta artera de acces în regiunea turistica Bâlea este Transfagarasanul (DN7C) care traverseaza Muntii Fagaras de la nord la sud prin valea glaciara a Bâlii, prin zona Bâlea Lac facând legatura cu orasul Curtea de Arges. Soseaua strabate tinuturi de un deosebit pitoresc urcând de la 350 m la 2040 m altitudine.

Transfagarasanul a fost construit începând cu anul 1970 peste un drum forestier si a fost terminat în anul 1974 având o lungime de 92 km între DN1 (Km99, la 5 km vest de Arpasu de Jos) si barajul Vidraru de pe râul Arges, iar reteaua de drumuri forestiere si poteci ce pornesc din el faciliteaza accesul la o serie de obiective turistice naturale.

Accesul pe calea aerului se realizeaza prin Aeroportul International Sibiu, care este situat la 62 km vest de bazin. Pe prima terasa a caldarii glaciare este amenajat un heliodrom. Mijloacele de transport neconventionale (transport pe cablu) asigura deocamdata în mica masura accesul pe culmile muntoase din regiune.

Caile ferate în regiunea nordica sunt reprezentate de linia Sibiu-Brasov care are o halta în satul Cârta.

În ceea ce priveste echiparea muntelui telecabina de pe valea glaciara Bâlea, realizeaza o distanta de 3,62 km cu o diferenta de nivel de 780 m si asigura legatura între cabana Bâlea Cascada si cabanele din Caldarea Bâlii. Pe timp de iarna aceasta este cel mai sigur mijloc de acces în zona alpina a regiunii. Montarea telecabinei a avut loc în anul 1975.

Având la dispozitie atâtea cai de acces, turistul le poate combina în forme variate pentru a crea circuite mai mari sau mai mici în tot spatiul montan, iar pentru a sublinia accesibilitatea amintim câteva distante între zona Bâlea si principalele centre urbane:

• Sibiu-Bâlea Glajarie 54 km

• Fagaras-Bâlea Glajarie 45 km

• Victoria-Bâlea Glajarie 25 km

• Centre urbane dinspre sud:

• Curtea de Arges-Vidraru 28 km

• Vidraru-Bâlea Lac 59 km

Toate elementele enumerate atesta vastele posibilitati de acces detinute de Valea Bâlii, care conjugate cu frumusetea si originalitatea muntelui genereaza conditii deosebite pentru dezvoltarea durabila a turismului în zona.

Capitolul 3.Necesarul financiar

Investitii necesare pentru amenajarea camerei de oaspeti cu posibilitatea serviirii mesei (7 camere):

• Investitie pe camera:30.000 Ron x 7 camere

• Valoarea totala a investitiei=7 x 30.000=210.000 Ron

• 35% din valoarea totala a investitiei reprezinta valoarea constructiei: 35/100 x 210.000=73.500 Ron a costat constructia

• Amenajari: 6000 Ron/camera => 7 x 6000=42.000 Ron

• Finisari: 3000 Ron/camera => 7 x 3000=21.000 Ron

• Mobilier: 5000 Ron/ camera => 7 x 50.000=35.000 Ron

• Echipament: 5500 Ron/ camera => 7 x 5500=38.500 Ron

Finantari :

• Subventii – 42000

• Imprumuturi – 100000

• Autofinantare - 68000

• Subventiile reprezinta 20% din valoarea totala a investitiei => 20/100 x 210.000=42.000