Perspective de Dezvoltare a Turismului în Grecia și Japonia

Introducere

Lucrarea de faţă are ca scop prezentarea statelor Grecia şi Japonia, reprezentând totodata un punct de plecare în analiza de specialitate a fenomenelor turistice şi a impactului direct şi indirect pe care acestea le creaza în rândul populaţiei si al economiei.

Astfel, prin intermediul acesteia se doreşte crearea unei imagini de ansamblu asupra întregului fenomen.

Tematica abordata îşi propune să acopere o sferă cât mai largă, prezentând concepte, informaţii si analize fundamentate pe baza unor date statistice. Lucrarea este structurată în patru capitole, astfel:

Capitolul I îşi propune să prezinte o analiză comparativă amănunțită a statelor Grecia şi Japonia, având în vedere aspecte precum: localizarea, cadrul natural, cadrul social, repere administrative, aspecte economice şi turistice.

Se vor aduce in discuţie atât asemanarile cât şi diferentele dintre cele două state

Capitolul II aduce în discuţie impactul direct al turismului asupra economiei celor două state, având în vedere contribuția directă a turismului la PIB, influenţa directă a turismului asupra angajărilor, exporturile, nivelul cheltuielilor şi al consumului.

Efectul multiplicator al turismului este unul binecunoscut, însă acesta se poate întoarce împotriva economiei statelor, creând un efect domino în perioadele de criză economică. Impactul turismului asupra economiei scade, trăgând dupa sine şi alte ramuri economice care depindeau într-un fel sau altul de industria ospitalităţii.

Capitolul III prezintă comparativ impactul total al turismului asupra economiei celor două state suport folosindu-se de indicatori specifici precum contribuția totală a turismului la PIB, influenţa totală a turismului asupra angajărilor, cheltuielile guvernamentale şi investiţiile de capital.

Economia mondială traversează o perioada dificilă, iar acest lucru se simte, poate cel mai bine, în industria turistică. Ambele state înregistreaza un declin economic, iar sectorul terţiar este grav afectat, ca urmare a scăderii puterii de cumpărare şi deficitului de cont curent.

Se vor prelucra şi analiza datele statistice ale Consiliului Mondial al Turismului şi Calătoriilor pentru cele două state, evidentiind evoluţia repectiv involuţia proceselor economico-sociale

Ultimul capitol este rezervat perspectivelor de dezvoltare. Tot aici se vor evalua strategiile de expansiune şi îmbunătăţire a infrastructurii turistice.

În final se vor formula concluziile analizei comparative a statelor Grecia şi Japonia.

Cap. I Prezentarea generală a statelor Grecia şi Japonia

Capitolul de faţă îşi propune să prezinte o analiză comparativă amănunțită a statelor Grecia şi Japonia, având în vedere aspecte precum: localizarea, cadrul natural, cadrul social, repere administrative, aspecte economice şi turistice

1.1. Coordonate geografice

Japonia este o țară insulară din Asia de Est, situată pe un lanț de insule aflate între Oceanul Pacific la Vest și Marea Japoniei la Est. Este cunoscută în românește și sub numele de Țara Soarelui Răsare. Suprafața Japoniei este de 377.944 km², ocupând astfel locul 61 în clasamentul statelor lumii după suprafaţă

Grecia (Republica Elenă) este o țară din sud-estul Europei, situată în Peninsula Balcanică, la sud de Bulgaria, Republica Macedonia și Albania și la vest de Turcia. Suprafața Greciei este de 131.990 km², ocupând astfel locul 96 în acelaşi clasament.

Principalele doua căi de acces în Japonia sunt cele aeriene și cele navale. Spre deosebire de aceasta, în Grecia se poate ajunge atât aerian și naval, cât şi rutier și feroviar.

În ceea ce privește accesibilitatea, ambele state au un grad ridicat; chiar daca în Japonia nu se poate ajunge rutier şi feroviar din exterior, rețelele navale si aeriene au fost dezvoltate pentru a echilibra aceasta situație.

1.2. Cadrul natural

Aceasta secţiune cuprinde informatii generale ale cadrului natural din Grecia şi Japonia, facând referire la relieful, clima, vegetaţia şi fauna celor două state.

1.2.1. Relief

Japonia este localizată în Asia de Est, în nordul Oceanului Pacific, fiind formată din 4 insule importante, ce reprezintă un procent de aproximativ 95% din teritoriul Japoniei: Honshu (227414 km2), Hokkaido (78411 km2), Kyushu (42600 km2), Shikoku (17800 km2) şi 6848 insule mici.

Insulele nipone sunt formate la îmbinarea plăcilor tectonice: placa Pacificului și placa Filipinelor se scufundă sub placa Euroasiatică din vest. Japonia este situată deasupra zonei de scufundare, pe placa Euroasiatică. La îmbinarea plăcilor tectonice crusta pământului este instabilă, ceea ce explică numărul mare de vulcani din Japonia (50 activi și circa 200 inactivi) precum și numărul mare de cutremure (circa 1500 pe an).

Spre deosebire de Japonia, Grecia este formată atât dintr-o parte continentală cu numeroase golfuri și peninsule (Peloponezul, o peninsulă legată de continent prin istmul Corint) cât și dintr-o parte insulară (aproximativ 3 000 de insule în Marea Egee, Marea Ionică și Marea Mediterană). Insulele cele mai importante sunt Creta, Rodos, Corfu și grupele Dodecaneze și Ciclade. Grecia are aproximativ 15 000 km de coastă.

Cea mai mare parte arhipelagului Japonez are un relief muntos și colinar (peste 80%), de vârstă relativ recentă, în cadrul căruia se deosebesc regiuni formate în urma cutărilor terțiare și terțiar-cuaternare. 25 de vârfuri depășesc 3000 m, altitudinea maximă este Fuji Yama/Fuji-san 3776 m.

Relieful Greciei se caracterizează prin predominarea masivelor muntoase, dispuse sub forma unor aliniamente paralele; Acestea continuă de fapt șirul Alpilor Dinarici din centrul Peninsulei Balcanice. Principalul șir montan îl reprezintă Munții Pindului, care traversează partea centrală a Greciei. Cea mai mare altitudine se întâlnește însă spre Marea Egee, Muntele Olimp - 2 917 m.