Piața turistică a Elveției

I. ELEMENTE DE CADRU GENERAL

Denumire oficiala: Confederatia Elvetiana

Confederatia Elvetiana sau Elvetia (Latina: Confederatio Helvetica) este un mic stat federal in Europa Centrala, fara iesire la mare.

Situarea: in Europa centrala, intre 45º49'08'' - 47º48'35" latituine Nordica si 5º57'24" - 10°29'36" longitudine Estica.

Vecini: Germania, Austria, Liechtestein, Italia, Franta.

Suprafata: 41.288 Km

Distanta maxima Nord-Sud = 220 Km, Est-vest 348 Km

Lungimea granitei: 1.882 Km

Capitala: Berna (Bern, Berne), situata in partea centrala a Europei, pe valea raului Aar, intr-o zona colinara a Mittenland-ului, la 570 m altitudine; mentionata documentar pentru prima data la 1191; obtine in 1218 statutul de oras liber imperial si isi extinde, in decenille urmatoare, autoritatea asupra tinuturilor invecinate. Resedinta a cantonului omonim, Berna e admisa in 1353 in Confederatia Elvetiana.

Constitutia din 1848 proclama oficial Berna capitala a statului federal elvetian.

Sarbatoarea nationala: 1 august (aniversarea crearii Confederatiei Elvetiene – 1291)

Limbi nationale: germana, franceza, italiana, retoromana.

Moneda: Francul elvetian

Locuitori: 7,26 milioane ( 176 locuitori / Km )

Religia: catolicismul 49%; protestantism 45%

Fus orar : Ora Europei centrale (GMT + 1 ora)

MEDIUL NATURAL

RELIEFUL

Elvetia este asezata in Europa Centrala. Limite: Franta (Nord si Vest), Germania (Nord), Lichtenstein, Austria (Est), Italia ( Sud-Est si Sud).

Elvetia este tara cu altitudinea medie cea mai ridicata din Europa; 58% din suprafata sa este ocupata de Alpi , 12% de Muntii Jura si 30% de coline si podisuri.

Alpii ( altitudinea medie 1766 m) se desfasoara pe directia SV-NE si se caracterizeaza prin masivitate si inaltime, peste 100 de varfuri depasind 4000 m, in zona izvoarelor Rhin si Rhone. Alpii culmineaza la 4634 in varful Dufourspitze ( altitudinea maxima din tara) din masivul Monte Rosa. Ei adapostesc renumite statiuni turisice cum ar fi Bernese, Oberland, Zermatt si Saint Mortiz in valea Innului.

Muntii Jura reprezinta o “centura” la nord de Alpi. Cele mai inalte varfuri depasesc 1000m. Muntii Jura (1679 altitudine maxima in varful Tendre) la granita cu Franta, sunt calcarosi si au culmile paralele, ca niste platouri ondulate cu foarte putine trecatori.

Intre Alpi si Jura se intinde un culoar, cu latimi ce variaza de la 20 la 60 Km, numit Mitteland ( altitudinea medie 580 m ), regiune de coline si podisuri modelate de eroziunea glaciara si presarate cu mari lacuri glaciare.

Intre lanturile muntoase Alpi si Jura se intinde podisul Elvetian, cu o altitudine de aproximativ 400m si cu o latime de 50 Km. Podisul se intinde de la lacul Geneva ( in extrema de SV), pana la lacul Constance ( in extrema de NE ). Intre Alpi si Jura se gasesc si vai lungi legate intre ele prin trectori, ca de exemplu valea Engandine de-a lungul raului Inn in SE. Aproape fiecare vale este traversata de rauri cu cascade pitoresti, ca de exemplu cascada Staubbach (290m).

Dealurile, platourile si vaile partii centrale a tarii s-au format din nisipurile, pietrisurile, conglomeratele si aluviunile aduse de ape din munti in marea interioara care umplea depresiunea pana acum doua milioane de ani. Acest podis este strabatut de raurile Aare, Thur, Toss, Limmat, Reuss si Saane, toate tributare raului Rhin care formeaza mare parte din granita de nord. Mare majoritate a populatiei Elvetiei si cele mai multe orase sunt situate pe raurile din platoul central si pe Rhin.

Ape: o retea bogata: Rhinul (vale adanca) cu afluent Aar, apartinand bazinului hidrografic al Marii Nordului; raul Inn (afluent al Dunarii) apartinand bazinului hidrografic al Marii Negre; Rhonul (vale adanca) apartinand bazinului hidrografic al Marii Adriatice.

Se gasesc peste 1000 de lacuri naturale; printre cele tectone – glaciare se enumera: Geneva, Constance, Neuchatel, etc.

Lacul Maggiore (194 m) se afla la cea mai joasa altitudine din Elvetia, in provincia Ticino.

Elvetia poate fi socotita castelul de apa al Europei.

CLIMA

Elvetia e influentata de sistemul climateric atlantic, continental si mediteranean in timp ce combinatia dintre altitudine, versanti si expunerea la soare face ca multe parti ale tarii sa dispuna de o serie de microclimate, pe o suprafata relativ limitata .Acest lucru e evident in multe dintre vaile alpine unde versantii orientati spre nord ai muntelui, vor fi imbracati in paduri de conifere dense, in timp ce pe versantii insoriti dinspre sud se afla sate, ferme, terenuri si pajisti.