Piața Turistică a Suediei

CAPITOLUL 1

STUDIU DE IMPACT AL TURISMULUI

ASUPRA ECONOMIEI

Suedia (suedeză Sverige) sau Regatul Suediei (Konungariket Sverige) este un stat în Europa de Nord, situat în partea estică a peninsulei Scandinave, la ţărmurile Mării Baltice (Golful Botnic). Cuprinde şi numeroase insule din Marea Baltică (Gotland, Oland ş.a.). Are frontiera comună cu Norvegia la nord-vest (1619 km de lungime), Finlanda (586 km) la nord-est, Marea Nordului împreună cu strâmtorile daneze la sud-vest şi Marea Baltică la est. Are o suprafaţă de 449.964 km². Capitala Suediei se află în Stockholm.

1.1 Prezentare generală

Împărţire administrativă

În prezent Suedia este împărţită în 21 de comitate (län). În fiecare comitat există un birou administrativ (länsstyrelse) numit de guvern şi un consiliu (landsting) ales. Fiecare comitat este mai departe divizat în comune (kommuner), în total, în 2004 existând un număr de 290 pe tot teritoriul Suediei.

În mod tradiţional Suedia este împărţită în trei regiuni istorice (landsdelar): Götaland, Svealand, Norrland. Cea de a patra regiune istorică a Suediei a fost până în 1809 Österland, actuala Finlandă.

Până la reforma administrativă întreprinsă în anul 1634 de Axel Oxenstierna, Suedia era divizată în 25 de regiuni (landskap).

Oraşe principale: Stockholm, Goteborg, Malmo, Uppsala, Linkoping, Norrkoping, Jonkoping.

Demografie

Conform unei statistici publicată de către agenţia guvernamentală Statistiska centralbyrån (SCB) în luna aprilie a anului 2007, Suedia are o populaţie estimată la 9.131.425 de locuitori. Pragul de nouă milioane a fost atins pentru prima dată în istoria ţării în august 2004. Conform aceluiaş studiu peste 12% dintre locuitori sunt născuţi în afara graniţelor statului sau au cel puţin un părinte de origine străină. Acest lucru reflectă migraţia dintre ţările nordice care a început de pe vremea primului război mondial. Ea s-a intensificat pe perioada celui de Al Doilea Război Mondial din cauza refugiaţilor finlandezi. În anul 2006 imigraţia a atins cel mai înalt nivel in istorie.

Imigraţia din celelalte ţări nordice a atins un nivel ridicat de-a lungul anilor 1970 când peste 40.000 de oameni în căutarea unui loc de muncă se stabileau anual în Suedia. În anul 1967 guvernul de la Stockholm a înăsprit legile referitoare la imigraţie, încercând astfel diminuarea acesteia. La sfârşitul anilor 1980 Suedia a devenit una dintre ţările în care au sosit o multitudine de imigranţi din Asia şi America Latină în special din Iran şi Chile. De-a lungul anilor 1990, după destrămarea guvernelor comuniste în Europa de est un nou val de imigranţi a venit din fosta republică Iugoslavia.

În nordul ţării, există două grupuri de minorităti etnice: vorbitorii de finlandeză din nord-est şi populaţia Sami (Laponii).

70% din teritoriu prezintă o densitate mai mică de 6 loc/km², dar în arealele urbanizate din părţile sudice si centrale ale Suediei, densitatea populaţiei depăşeşte 150 loc/km², iar în nord densitatea cea mai ridicată este în zonele miniere: 20 loc/km², iar pe litoral: 35 loc/km².

Populaţia urbană: circa 85%

Natalitatea: 14,3 ‰

Mortalitatea: 11 ‰

Speranţa de viaţă este mare:

- aproximativ 78 de ani pentru bărbaţi

- aproximativ 83 ani pentru femei

Limba vorbită

Suedeza este limba naţională (dar nu oficială) a Suediei, şi este vorbită de majoritatea populaţiei. Suedeza aparţine ramurii limbilor germanice de nord, fiind foarte asemănătoare cu daneza şi norvegiana, dar diferă din punct de vedere al pronunţiei şi al ortografiei. Norvegienii înţeleg suedeza cu un pic de dificultate iar danezii mai greu decât norvegienii. În Suedia există cinci limbi care sunt cunoscute drept limbi minoritare în această ţară (finlandeza, meänkieli, sami, romani şi idiş). Deşi este vorbită de către majoritatea populaţiei, suedeza nu este limba oficială în Suedia. Pe data de 7 decembrie a anului 2005 parlamentul a supus acest lucru la vot, iar rezultatul a fost considerat o eroare deoarece au fost exprimate 147 de voturi din 145 posibile.

Scurt istoric

Probele arheologice dovedesc că teritoriul actualei Suedii era locuit în Epoca pietrei, odată cu retragerea gheţii ultimei glaciaţiuni din interiorul peninsulei. Primii locuitori se presupune că au fost vânători, culegători, trăind în primul rând din ceea ce Marea Baltică le putea oferi.

Există probe care susţin teoria conform căreia sudul Suediei a fost dens populat în timpul Epocii bronzului, pentru că au fost descoperite rămăşiţe ale unor comunităţi bazate pe comerţ.

În secolul IX şi secolul X, cultura vikingă a înflorit în Suedia. Comerţul, atacurile şi colonizarea se făceau în această perioadă către est, spre Statele Baltice, Rusia şi Marea Neagră.

În 1397, cele 3 ţări scandinave : Norvegia, Danemarca şi Suedia au fost unite sub un singur rege. Aceasta a fost o uniune personală nu una politică, şi în secolul XV Suedia a rezistat încercărilor de conducere centralizată ale regelui danez, chiar şi prin rebeliune armată. Coroana suedeză s-a despărţit în 1521 de această uniune personală cînd viitorul (1523) rege Gustav I al Suediei a devenit regent.

Secolul XVII a fost martorul ridicării Suediei ca una dintre marile puteri ale Europei prin participarea la Războiul de 30 de ani. În secolul XVIII Rusia a luat hăţurile Europei de Nord şi în cele din urmă, în 1809, a rupt Finlanda din estul Suediei şi a declarat-o Mare Ducat rusesc.

Ultimul război purtat de Suedia a fost împotriva Norvegiei în 1814, ducând la crearea unei uniuni personale cu aceasta din urmă. Uniunea a fost dizolvată în mod paşnic în 1905. Suedia a rămas o ţară neutră în timpul celor două războaie mondiale. A continuat să stea nealiniată în timpul Războiului Rece şi nu este astăzi membră a nici unei alianţe militare (deşi a participat la antrenamentele NATO).